BNR se așteaptă la o accelerare a creșterii economice, bazată pe consum. Îngrijorări cu privire la deficitele mari și creșterea salariilor, mai ales la stat

Creșterea economică este așteptată să accelereze progresiv în 2024 și 2025, și ceva mai pronunțat decât s-a anticipat, în condițiile temperării inflației și ale redresării treptate a cererii externe, dar mai ales pe fondul conduitei politicii fiscale și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, consideră membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României.

“Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, după ce a încetinit ușor peste așteptări în 2023, creșterea economică este așteptată să accelereze progresiv în 2024 și 2025, și ceva mai pronunțat decât s-a anticipat anterior, în condițiile temperării inflației și ale redresării treptate a cererii externe, dar mai ales pe fondul conduitei politicii fiscale și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o restrângere foarte lentă a excedentului de cerere agregată, mai ales pe parcursul anului 2025, și menținerea acestuia la o valoare semnificativă la finele orizontului prognozei, au punctat unii membri ai Consiliului”, se arată în Minuta ședinței Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară din 13 mai 2024, publicată miercuri.

Potrivit sursei citate, consumul gospodăriilor populației este anticipat să redevină în acest an și să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în contextul creșterilor substanțiale de salarii și transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflației, dar și în condițiile nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației.

O contribuție însemnată la creșterea economică va continua probabil să vină și din partea formării brute de capital fix, a cărei dinamică este așteptată să se reducă totuși accentuat în intervalul 2024-2025, după creșterea amplă din 2023, dar să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică, subliniază documentul citat.
“S-a apreciat că activitatea de investiții va fi susținută pe mai departe de atragerea și utilizarea fondurilor europene, într-un volum important, însă în scădere față de 2022-2023, și în contextul persistenței incertitudinilor asociate programelor și execuțiilor bugetare, precum și tensiunilor geopolitice și evoluțiilor economice din Europa. În schimb, evoluția exportului net este așteptată să redevină semnificativ mai contracționistă în 2024 decât s-a anticipat anterior, iar aportul ei la dinamica PIB să rămână negativ în 2025, în condițiile revigorării relativ mai rapide a absorbției interne. Pe acest fond, deficitul de cont curent își va încetini probabil puternic corecția descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025 și se va menține, în consecință, mult deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră și să inducă riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice”, au subliniat membrii Consiliului.
Pe de altă parte, aceștia consideră că incertitudini și riscuri crescute decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având ca surse în 2024 rezultatul execuției bugetare din primele luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor. De asemenea, incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează în continuare și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania, au convenit membrii Consiliului de Administrație al băncii centrale.

Totodată, noile evaluări reconfirmă perspectiva descreșterii ratei anuale a inflației de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit față de 2023, dar și în condițiile unei traiectorii ceva mai ridicate pe termen scurt decât cea evidențiată în prognoza din februarie. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se reducă în decembrie 2024 la 4,9 la sută, față de nivelul de 4,7 la sută anticipat anterior, și să coboare doar marginal în interiorul intervalului țintei la finele orizontului proiecției, respectiv la 3,4 la sută în luna martie 2026, în linie cu previziunile precedente.

În același timp, presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali vor persista probabil și se vor atenua doar ușor pe orizontul proiecției, așa cum s-a anticipat anterior, dată fiind perspectiva restrângerii foarte lente a excedentului de cerere agregată pe parcursul următoarelor opt trimestre și a menținerii acestuia la o valoare semnificativă la finele celor doi ani, notează sursa citată.
Totodată, creșterea costului unitar cu forța de muncă este așteptată să se tempereze doar ușor în anul curent, rămânând vizibil mai alertă, iar transferarea, cel puțin parțială, a acesteia în prețuri de consum ar putea fi favorizată de situația cererii de consum de pe diferite segmente, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 13 mai, să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.