Un eveniment de referință a avut loc la Siret, în prezența a numeroase personalități: Inaugurarea Memorialului Holocaustului din Bucovina

Memorialul Holocaustului din Bucovina a fost inaugurat joi, 23 mai, la Siret. Numele celor peste 50.000 de evrei care au fost deportați în Transnistria au fost scrise pe plăcuțe încastrate în zidul care delimitează curtea Muzeului de Istorie. Iar asta pentru că Memorialul Holocaustului Evreilor din Bucovina este amplasat la Muzeul de Istorie de la Siret, o clădire încadrată în Lista Monumentelor Istorice la categoria B (monumente istorice de importanță locală) și care a fost reabilitată cu fonduri europene accesate de Consiliul Județean Suceava.

Joi, 23 mai 2024, la Siret a avut loc la ceremonia de inaugurare a Muzeului și a Memorialului Holocaustului evreilor din Bucovina, în prezența oficialităților de la Suceava, Cernăuți, a ambasadorului României în Israel și a vice-ambasadorului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Rebecca Shah, precum și a invitaților din mai multe colțuri ale țării: Iași, Botoșani, Timișoara, Brașov etc, dar și din regiunea Schwaben (președintele regiunii, Martin Sailer) și de la Yad Vashem – Israel. Cum era de așteptat, evenimentul a debutat cu o rugăciune oficiată de rabinii de la Cernăuți și de la Iași în memoria celor 6 milioane de evrei care au fost uciși în cel de-al doilea război mondial.

Referitor la numărul de șase milioane de oameni uciși în cel de-al doilea război mondial doar pentru „vina” de a fi evrei a făcut câteva precizări, în luarea sa de cuvânt, Alexander Avram, directorul diviziei de arhive de la Muzeul Yad Vashem din Israel. Potrivit acestuia, circa 4,9 milioane de nume din cele 6 milioane de evrei au fost identificate și tot mai dificil devine pe măsură ce timpul se scurge să fie găsite referințe clare despre identitatea celorlalte victime ale Holocaustului. Iar asta pentru că atrocitățile comise nu au fost făcute de oameni care să își dorească să lase multe urme ale acestor crime, ci dimpotrivă: distrugerile erau nu doar de vieți omenești, ci și de date care ar fi putut ajuta posteritatea la identificarea proporțiilor acestui genocid.

În ceea ce privește numele celor peste 50.000 mii de evrei inserate pe numeroase plăcuțe încastrate în pereții Memorialului de la Siret, Alexander Avram a precizat că ei au fost parte dintre cei circa 280 de mii de evrei care au fost deportați în Transnistria din Bucovina, Basarabia și zona Dorohoiului.

De altfel, nu numai Gheorghe Flutur și Emil Ursu, directorul general al Muzeului Național al Bucovinei, ci toate personalitățile care au luat cuvântul – de la primarul Sucevei, Ion Lungu, la primarul de Siret, Adrian Popoiu, la guvernatorul de Cernăuți, Ruslan Zaparaniuc, și la președintele regiunii Schwaben, Martin Sailer, sau de la prefectul de Suceava, Alexandru Moldovan, la diplomații Luca Niculescu și Rebecca Shah – s-au axat pe învățămintele din trecutul istoric și unii au făcut câteva paralele cu prezentul conflict din Ucraina.

Spre exemplu, dacă primarul Ion Lungu a invocat un citat al lui Nicolae Iorga în susținerea importanței cunoașterii istoriei, Stelian Nistor a transmis cu acest prilej mesajul lui Ronald Lauder, președintele Congresului Mondial Evreiesc, care a fost și este aproape de acest proiect. Gheorghe Flutur avea, pe finalul evenimentului, să facă apel la directorul Emil Ursu pentru a pune la un loc vizibil discursul lui Ronald Lauder. Primarul orașului Siret, Adrian Popoiu, care a fost practic prins între două evenimente care s-au derulat în aceeași zi – unul legat de parcul tehnologic, iar altul legat de inaugurarea Muzeului de Istorie și a Memorialului Holocaustului evreilor din Bucovina – a avut cuvinte de apreciere vizavi de reamenajarea acestui muzeu, fiind o zi importantă pentru orașul Siret.

Muzeul de Istorie inaugurat joi, 23 mai, este amplasat într-o clădire din apropierea cimitirului vechi al evreilor din Siret, care datează de la 1510. Emil Ursu a amintit în luarea sa de cuvânt că această clădire în care este amenajat muzeul a aparținut unui fost primar al orașului Siret și că în primii ani de după cea de-a doua conflagrație mondială casa a fost folosită de o garnizoană a Armatei Roșii. Refăcută de Consiliul Județean Suceava în parteneriat cu Primăria Siret în baza unui proiect mai amplu de circa 5 milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investiți doar în muze, clădirea va deveni un reper cultural și turistic, lucru pe care l-au declarat fără rezervă – în maniera proprie fiecăruia – atât Gheorghe Flutur, cât și Emil Ursu.

Partea de proiect în valoare de două milioane de euro destinată instituției muzeale de la Siret a inclus atât consolidarea clădirii muzeului, cât și realizarea expoziției permanente (implicit achiziția de materiale), dar și Memorialul Holocaustului evreilor din Bucovina. Una dintre încăperile clădirii a fost amenajată ca un vagon (de fapt, o pardoseală specială trepidează ca și când ar fi un vagon de tren din cele cu care erau trimiși evreii în lagăre) iar pe pereți sunt proiectate diferite date despre drama evreilor deportați în Transnistria, inclusiv un scurtmetraj.

Ideea ca la Siret să fie și un memorial al Holocaustului este mai veche de un deceniu și a fost avansată – cum avea să spună chiar liderul comunității evreiești din Suceava, prof. Sorin Golda, în cadrul evenimentului de joi – la o discuție cu Stelian Nistor, Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu de grad 33 și Ultim al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România. Demersurile au fost apoi la directorul de atunci al Complexului Muzeal Bucovina (actualmente Muzeul Național al Bucovinei), Emil Ursu.

Schimbarea de la conducerea Consiliului Județean Suceava din 2012 nu a dus la o anulare a proiectului, noul președinte Cătălin Nechifor continuând să susțină aceste demersuri, cum avea la rândul său să spună când a luat cuvântul la evenimentul de joi, fapt care a fost altminteri întărit de directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu.

Însă abia la finalul celui de-al doilea mandat al lui Gheorghe Flutur la președinția Consiliului Județean Suceava aveau să fie niște semnale pozitive pe linia finanțării unor lucrări la clădirea din Siret care să aibă destinație muzeală. Iar acum, spre finalul celui de-al treilea mandat al lui Gheorghe Flutur a avut loc încununarea rezultatelor la care și el și-a adus contribuția. Fapt recunoscut chiar de inițiatorul de facto al proiectului, Stelian Nistor, care le-a conferit „pentru excepționala contribuție la așezarea istoriei Bucovinei în conștiința lumii” președintelui Gheorghe Flutur și directorului Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu, cea mai mare distincție din partea Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România, Ordinul „Andrei Mureșan”.

Emoționat de acest moment – Stelian Nistor a ținut să păstreze cât mai nealterat cu putință caracterul unei surprize -, președintele Consiliului Județean Suceava a luat cuvântul a doua oară la eveniment și a remarcat că astfel de distincții sunt semne clare ale recunoașterii implicării sale în proiecte de mare semnificație, amintind aici și de distincția patriarhală pe care a primit-o la începutul anului pentru implicarea în proiectul de la Cazinoul Băilor din Vatra Dornei. (Dan PRICOPE)