Basescu rupe tacerea: Institutiile statului de drept au ramas in picioare in ciuda atacului

Principalele declaratii ale lui Basescu:
Voi explica ce s-a întâmplat în ultimele luni în România. Majoritatea parlamentară nerezultată din alegeri a încălcat criteriile de la Copenhaga. O majoritate a crezut că poate face ţăndări statul de drept.
Din păcate, în perioada 3-6 iulie o majoritate parlamentară a considerat că poate face ţăndări statul de drept prin destituiri, revocări, emiteri abuzive de ordonanţe de urgenţă.
Aceste lucruri au făcut ca România să fie pusă sub lupa aliaţilor noştri şi a Comisiei Europene care e garantul respectării tratatelor Uniunii. Politicieni de vârf din România nu au recunoscut Comisiei Europene un drept dat de tratat de a veghea la respectarea criteriilor politice în statele membre. Prin atitudine ne-am făcut mult rău.
E misiunea diplomaţiei româneşti să redeschidă dialogul. Situaţia în România a fost resetată datorită faptului că instituţiile statului de drept au rămas în picioare în ciuda atacului.
Restabilirea statului de drept în România s-a făcut pentru că instituţii ale statului român au rămas în picioare. Statul român şi-a consolidat suficient de mult instituţiile pentru a apăra statul de drept. Afirmaţia e valabilă în ceea ce priveşte CCR, parchetul şi altele. Acesta e mesajul pe care vreau să îl preia ambasadorii României: instituţiile statului de drept au rămas în funcţiune.
Ce s-a întâmplat în România din 3 iulie ne arată că instituţiile nu s-au înclinat unei furii politice, unui abuz. Acesta e un mesaj pe care vă cer să îl susţineţi pentru că avem toate argumentele.
Nu a venit niciun politician străin să voteze la CCR, nu a venit nimeni să facă anchete. Instituţiile au rămas în funcţiune în această perioadă şi cred că această întâmplare a fost o probă de foc pe care au trecut-o. E confirmarea faptului că voinţa de a izola instituţii de influenţă politică a dat roade.
O altă probă e că MAI nu a mers până acolo încât să falsifice cifrele la referendum.
Acestea sunt mesaje pe care diplomaţia românească are obligaţia să le prezinte pentru că sunt reale.
România a devenit o ţară importantă. În România s-a investit încredere enormă. Reacţia aliaţilor a fost una generată de surpriza generată, iar pe de altă parte reacţia a fost generată de dezamăgire. Mesajul nostru acum trebuie să fie cel corect. Vă cer să daţi acest mesaj că instituţiile au funcţionat corect.
România îşi menţine obiectivele strategice de până acum. Întâmplările nu modifică politica externă a României în niciun fel. Direcţia este vest. Cei care ne pot garanta ceea ce avem ca obiectiv, creşterea de nivelul de trai al românilor şi securitatea, sunt partenerii noştri din UE şi NATO. Procesul de creştere a relevanţei noastre rămân valabile, sunt prioritare.
Se impune creşterea nivelului parteneriatelor strategice. Ele diferă de la ţară, la ţară, diferă faţă de interesele din relaţia bilaterală. Vă cer ridicarea la nivel de bine şi foarte bine a acestor parteneriate. Statele Unite sunt aliatul nostru primordial în NATO, dar şi în lumea civilizată. E cel mai complex parteneriat pe care îl avem. Parteneriatul cu Turcia a fost finalizat din punct de vedere al planului de acţiune, din punctul meu de vedere. Parteneriatul cu Franţa – aici trebuie să recunoaştem că nu a atins parametrii. Parteneriatul cu Italia funcţionează perfect. Avem o restanţă în materializarea parteneriatului cu Polonia. Atenţionez Ambasada de la Varşovia că voi da o atenţie deosebită acestui parteneriat. Mai mult dinamism în parteneriatul cu Republica Coreea. Sunt multe interese ale companiilor de acolo de a dezvolta afaceri în România. Parteneriatul cu Japonia funcţionează la parametri normali. Prteneriatul amplu cu China a început să dea roade.
Pe aceste parteneriate am exigenţa ca ambasadorii să facă trimestrial o raportare cu privire la evoluţii şi mai ales să semnaleze problemele care apar în ţară în derularea parteneriatelor cu firmele din ţară.
Republica Moldova rămâne o prioritate pentru noi pentru a intra într-un proces de integrare în UE. Pentru UE, Rep. Moldova e povestea de succes a parteneriatului estic. Republica Moldova şi-a declarat neutralitatea prin Constituţie.
În ceea ce priveşte Transnistria, nu dăm noi soluţii Chişinăului. Misiunea noastră e de a susţine poziţia Chişinăului. Nu suntem parte a procesului de negociere.
Despre Uniunea Europeană: Experienţa de opt ani pe care am acumulat-o mă duce la o concluzie – Europa nu are şanse de supravieţuire dacă procesul de integrare nu se accelerează. Dacă la capăt vom putea spune că acest proces s-a materializat cu Statele Unite ale Europei, e un succes. Convingerea mea e că niciun stat UE, fie că se numeşte Grecia, România, Portugalia, nu va rezista procesului de globalizare decât dacă în Uniune realizăm un puternic proces de integrare.
Avem nevoie de foarte multă atenţie. Riscurile majore sunt legate de afectarea coeziunii UE. Din acest motiv, mi se pare că ultimele propuneri ale Comisiei trebuie să ne pună în gardă.
Încă ne aflăm în criteriile cerute pentru a intra în zona Euro din punct de vedere al datoriilor externe, moneda e stabilă. Avem premisele pentru intrarea în zona Euro. Trebuie să menţinem obiectivul de a intra în 2015.
România nu poate spune că nu a fost ajutată, dar dacă clasa politică spune că nu vrea, UE va abandona. E esenţial ca această clasă politică să aibă acea abordare politică care să arate că România vrea să meargă înainte. Nu avem drumuri înapoi şi drumul nostru nu e spre est. Spre est, avem toată amiciţia, dar toate interesele noastre sunt spre vest. România nu  va merge înapoi, sau în orice caz nu sub preşedinţia mea.
Trebuie să observăm că instituţii ale statului au probat că pot funcţiona independent de influenţa politicului. Cred că avem un proiect naţional, dar dincolo de asta România e în pericolul de a pierde bani. Mă uit cu compătimire la faptul că cei de la putere şi opoziţie încep să îşi arunce cine e vinovat. Cer ambasadorilor să transmită mesajul că România are nevoie de ajutor. Nu avem interes mai mare decât punerea la punct a strategiei de absorbţie integrală a fondurilor.
Despre MCV şi Schengen: Eu cred că aliaţii nu au motive să ne respingă intrarea în Schengen. Proba este că instituţiile statului au funcţionat. E un punct de vedere pe care vă rog să îl susţineţi. Faptul că instituţiile au reuşit să pună sub control politicul, nu justiciă o sancţiune. Cred că ne asumăm o misiune de explicare care vă va obliga pe toţi să vă întoarceţi foarte rapid la post. Voi avea o întâlnire cu ambasadorii statelor UE şi la Bucureşti. Instituţiilor statului român le-a păsat de cum arată România.