“Pregatitoarea”, la trei saptamani de la inceperea scolii

 
La nivelul jude]ului Suceava, pentru anul [colar 2012 – 2013, pentru clasa preg\titoare, s-au înscris un num\r de 4.754 de copii, fiind constituite un num\r de 302 de clase. De trei s\pt\m=ni, acestea au început s\ func]ione, iar cel pu]in p=n\ `n prezent, `n [colile din muncipiu, cadrele didactice spun c\ nu s-au înregistrat probleme grave de neadaptare sau disfunc]ionalit\]i majore. ~n schimb, clasa preg\titoare este o ini]iativ\ nou\ [i `nc\ perfectibil\ astfel c\ inevitabil au ap\rut [i c=teva disfunc]ionalit\]i.
Clasele supraaglomerate, cheltuilelile suplimentare ale p\rin]ilor, suprasolicitarea cadrelor didactice sau lipsa materialelor didactice sunt numai c=teva dintre metehnele identificate doar „dintr-o privire”.
De cealalt\ parte, argumentele în favoarea p\str\rii clasei preg\titoare au avut în vedere faptul c\ multe gr\dini]e sunt deja aglomerate, dar [i c\ aceast\ clas\ responsabilizeaz\ at=t p\rin]ii, c=t [i micu]ii.
„~nc\ de la gr\dini]\, copiii se jucau de-a [coala”
La Colegiul Na]ional „Mihai Eminescu” func]ioneaz\ dou\ clase preg\titoare, `ntr-un corp al institu]iei separat de colegii mai mari de liceu. ~ntr-una din clase, `n ultima banc\ de pe r=ndul de la mijloc, l-am g\sit pe Robert, un pu[ti de [ase ani, dornic s\ ne `mp\rt\[easc\ primele sale experien]e din clasa preg\titoare. Dup\ cum el ne-a spun, la clasa preg\titoare e „fain”, iar activit\]ile sale preferate sunt „modelatul cu plastilin\ [i pictatul”. „Chiar ieri am facut un [arpe din platilin\”, ne poveste[te Robert. Din banca din fa]\, imediat ne abordeaz\ [i Alexandra Maria, care e ner\bd\toare s\ treac\ `n clasa I [i ale c\rei discipline preferate sunt muzica [i desenul. ~ncerc=nd s\ g\seasc\ r\spuns la `ntrebarea “Ce ai `nv\]\t de c=nd e[ti la [coal\?”, eleva se uit\ c\tre “doamna” `n speran]a c\ aceasa `i va [opti un r\spuns, dup\ care plin\ de av=nt ne spune c\ “a `nv\]at acelea[i lucruri ca la gr\dini]\”. “Sunt la [coal\ pentru c\ a[a a vrut mami”, ne transmite Ana, tot din ultima banc\. “Haide]i s\ recit\m ultima poezie `nv\]at\”, le cere doamna `nv\]\toare [i abia atunci vocile celor 29 de copii par s\ se adune `ntr-una singur\.
~n clasa al\turat\ elevii `nva]\ sub îndrumarea `nv\]\toarei Camelia Maftei care le-a propus copiilor s\ deseneze o plan[\ cu titlul de „Toamna”, asta `n timp ce de la un laptop e radat\ o melodie vesel\, pentru copii. Elevii sunt energici, nu au dificult\]i de exprimare, vorbesc foarte bine [i mai tot timpul.
„~ncerc\m permanent ca activit\]ile s\ fie c=t mai interactive, s\-i stimul\m, s\ venim zilnic cu o surpriz\ pentru a crea o atmosfer\ pl\cut\. Activit\]ile sunt desf\[urate pe discipline. Se lucreaz\ cu materiale didactice, ne folosim de o serie de auxiliare didactice aprobate de MECTS [i de fi[e de lucru. Copiii au primit foarte bine aceast\ schimbare. De exemplu, c=nd erau la gr\dini]\, cei mici preferau s\ se joace de-a [coala. Am transmis [i p\rin]ilor s\ fie pozitivi, s\ vad\ [i partea bun\ a acestei schimb\ri dat fiind faptul c\ sunt multe lucruri pozitive `n aceast\ ini]iativ\”, ne-a povestit Camelia Maftei. Potrivit acesteia, c=teva dintre avantajele clasei preg\titoare sunt: adaptarea copiilor [i preg\tirea lor pentru [coal\ a[a cum se face [i `n occident [i responsabilizarea acestora dat fiind faptul c\ ace[tia sunt con[tin]i c\ au un orar [i c\ sunt ni[te reguli care trebuie respectate.
P\rin]ii r\sufl\ u[ura]i
La {coala cu clasele I-VIII Nr. 1 func]ioneaz\ trei clase preg\titoare, micu]ii de [ase ani `nv\]=nd `n clase special amenajate, situate pe un coridor al [colii, separat de celelalte clase mai mari. „~n ceea ce prive[te unitatea nostr\, am constatat c\ p\rin]ii sunt mul]umi]i de ceea ce oferim noi. Am avut noroc prin prisma faptului c\ unul din cadrele didactice de la preg\titoare provine din mediul pre[colar [i astfel ne-am bazat [i pe experien]a ei, experien]\ pe care a `mp\rt\[it-o [i celorlalte dou\ colege. C=t prive[te investi]iile, `n afara mobilierului, grupurile sanitare, dar [i celelalte dot\ri ale claselor `n care `nv\]\ elevii de [ase ani au trebuit adaptate, fapt ce a implicat ni[te costuri semnificative”, ne-a declarat Gabriela Mihai, directoarea {colii cu clasele I-VIII Nr. 4 din municipiu. Conform acesteia, oficialii din Educa]ie nu ar trebui s\ renun]e la integrarea clasei zero `n `nv\]\m=ntul primar, dat fiind faptul c\ s-au f\cut o serie de investi]ii care ar urma s\ se piard\.
De cealalt\ parte, p\rin]ii sunt mul]umi]i c\ micu]ii au reu[it se acomodeze la [coal\. Dac\ `n alte jude]e p\rin]ii s-au v\zut nevoi]i s\ î[i retrag\ odraslele de la cursuri [i s\-i înscrie din nou la gr\dini]\, „`n jude] nu au fost semnalate astfel de cazuri”, dup\ cum declar\ Laura Hacman, purt\tor de cuv=nt `n cadrul Inspectoratului {colar Suceava.
„Am fost sceptici la `nceput, s-a f\cut at=t de mult\ v=lv\ `nc=t nu [tiam la ce s\ ne a[tept\m. Acum lucrurile s-au a[ezat, iar pentru copilul meu a fost ca o trecere fireasc\. A legat prietenii cu colegii, se `n]elege bine cu “doamna”, `n general copilul e mul]umit. E bine c\ ei nu au resim]it stresul [i `ncordarea nostr\ de la `nceput”, ne-a declarat mama unui b\ie]el de la {coala Nr.1. „Ceea ce ne mul]ume[te este faptul c\ micu]ii vor avea acela[i colectiv [i aceea[i `nv\]\toare p=n\ `n clasa a IV-a”, a afirmat p\rintele unui elev de la {coala cu clasele I-VIII Nr. 3.
Clasele sunt supraaglomerate
Cum clasa preg\titoare este o ini]iativ\ implementat\ “`n premier\” `n acest an [colar, disfunc]ionalit\]ile nu au `nt=rziat s\ apar\. Astfel, de[i Metodologia elaborat\ de MECTS prevede ca num\rul copiilor din clase s\ fie de minim 15 [i maxim 25, la nivelul municipiului clasele ajung s\ ating\ [i 30 de elevi.
„Condi]iile sunt foarte bune, dar `n schimb, clasele sunt supraaglomerate. Lucrez cu 29 de copii, `n timp ce metodologia prevede ca aceste clase s\ func]ioneze cu minim 15 [i maxim 25 de copii”, ne-a povestit `nv\]\toarea Carmen Turcu de la CN „Mihai Eminescu”.
„Avem [i o clas\ cu 30 de copii, iar cadrele didactice recunosc c\ e un efort mare s\-i supravegheze permanent”, a explicat Gabriela Mihai.
Cu toate acestea, p\rin]ii nu resimt acest lucru dat fiind faptul c\ an de an, gr\dini]ele din mediul urban, sunt puse `n situa]ia supliment\rii num\rului de locuri pentru a nu exista cazuri de excludere din sistemul pre[colar.
De cealalt\ parte, gr\dini]ele se bucur\ de mai mult spa]iu dup\ plecarea micu]ilor la clasele preg\titoare.
Un an `n plus de sacrificii pentru unii p\rin]i
De la mijlocul lunii septembrie a acestui an, copiii au trecut la un program de patru ore, aspect ce a dat peste cap planurile multora dintre p\rin]i care, `n miezul zilei c=nd elevii termin\ cursurile, sunt `nc\ la serviciu.
„Anul trecut, c=nd `nc\ erau inclu[i `n sistemul pre[colar, copiii aveau un program de la 8:00 la 17:00, program ce se plia perfect pe orarul de lucru al p\rin]ilor. Ori acum, elevii clasei preg\titoare termin\ programul la orele 12:00, prin urmare mul]i p\rin]i s-au v\zut `n situa]ia de a identifica o solu]ie pentru ca elevul s\ aib\ o activitate p=n\ `n jurul orei 17:00”, a declarat Romeo Tronciu, directorul Colegiului Na]ional „Mihai Eminescu”.
~n acest sens, o serie de [coli au identificat o alternativ\ [i anume implementarea programelor after- school, o solu]ie pentru p\rin]ii ocupa]i, al c\ror program se termin\ mult dup\ ce copiii lor au încheiat cursurile. Cheltuielile legate de masa de pr=nz a copiilor [i de plat\ a personalului care se ocup\ de supravegherea copiilor, dup\ cele patru ore de program, obligatoriu, le revin p\rin]ilor.
{colile din muncipiu nu dispun nici la aceast\ or\ de materialele didactice promise de minister
Cu toate c\ reprezentan]ii unit\]ilor de `nv\]\m=nt din municipiu au pus la punct dotarea s\lilor de clas\ cu cele necesare, materialele didactice promise de MECTS lipsesc cu des\v=r[ire. MECTS a promis c\ fiecare clas\ va fi dotat\ cu materiale didactice const=nd `n t\bli]e magnetice cu litere, alfabetar, mingi, saltele de gimnastic\, truse [i echipamente (lup\, corpuri geometrice de diferite dimensiuni), materiale pentru dezvoltarea limbajului (alfabetar, t\bli]e magnetice cu litere, [abloane pentru trasat litere [i cifre), echipamente sportive (saltele, mingi, corzi), materiale pentru geografie (globuri p\mânte[ti [i h\r]i) [i instrumente de m\surare (rigle, metru de croitorie), etc.
„Tot ce avem acum în clas\ este adus din [coal\, cump\rat de noi sau cu sprijinul p\rin]ilor. Am anticipat lucrurile [i, prin urmare, din bugetul nostru propriu, dar [i cu sprijinul autorit\]ilor locale, am asigurat elevilor o serie de materiale”, ne-a declarat Gabriela Mihai.
Evaluare dup\ primul semestru
La sfâr[itul anului [colar, înv\]\torii acestor clase vor completa un raport care va face parte din portofoliul elevului. MECTS a publicat deja pe pagina online a ministerului metodologia, ordinul [i raportul pentru evaluarea na]ional\ a elevilor de la clasa preg\titoare. Înv\]\torii vor face evaluarea elevilor pe tot parcursul anului, iar în luna mai, vor completa raportul în format electronic.
Raportul de evaluare la finalul clasei preg\titoare este structurat pe domenii de dezvoltare: dezvoltare fizic\, dezvoltare socio-emo]ional\, dezvoltare cognitiv\, dezvoltarea limbajului [i a comunic\rii, dezvoltarea capacit\]ilor [i atitudinilor de înv\]are, în dreptul c\rora cadrul didactic consemneaz\ nivelul activit\]ii cu „realizat” sau „în curs de realizare”, aprecieri [i recomand\ri. (Adelina TALPALARIU)