Doar jumătate dintre elevii din județul Suceava anunță autoritățile cu privire la ilegalitățile petrecute în școala lor

Acest lucru este consemnat în raportul realizat de Consiliul Județean al Elevilor Suceava, pe baza răspunsurilor oferite de 969 de elevi și 40 de cadre didactice, în cadrul unui chestionar despre respectarea drepturilor și îndatoririlor elevilor. De asemenea, aproape unul din zece elevi a fost implicat în acte de violență fizică, iar 24,6% dintre repondenți susțin că au instigat sau participat la acte de violență verbală în școală.  De cealaltă parte, cadrele didactice care au luat parte la studiul realizat de CJE Suceava susțin, în proporție de 70%, că au fost corecte în evaluare de cele mai multe ori, în timp ce un procent de 7,5% consideră că nu au fost corecte în evaluare în nicio situație  

La împlinirea a patru ani de la publicarea Statutului Elevului, Consiliul Județean al Elevilor (CJE) Suceava a realizat un raport bazat pe răspunsurile oferite de 969 de elevi și 40 de cadre didactice, în cadrul unui chestionar despre respectarea drepturilor și îndatoririlor elevilor.

Participanții la acest studiu sunt elevi ce provin atât din învățământul gimnazial, cât și din cel liceal, dintre care 79,8% sunt din mediul urban și 20,2% din mediul rural. Dintre profesorii care au răspuns chestionarului, 90% își desfășoară activitatea didactică în mediul urban, iar 10% în mediul rural, în diferite tipuri de unități de învățământ.

Centralizarea răspunsurilor oferite de cei aproape 1.000 de elevi participanți la sondaj a scos la iveală faptul că aproape o treime din ­res­pondenți, adică ”30,4%, a observat cazuri în care colegii lor au fost tratați diferit pe consi­derente discriminatorii, de cele mai multe ori de către elevi sau profesori. De cele mai multe ori, aceste considerente erau reprezentate de capacitatea intelectuală, situația socio-economică, religia, etnia, problemele medicale, vârsta, sexul etc. Din păcate, aproximativ jumătate dintre elevi, însemnând 52,4%, nu au respectat obligația de a anunța autoritățile competente cu privire la ilegalitățile petrecute în școala lor”. De asemenea, aproape unul din zece elevi a fost implicat în acte de violență fizică, iar 24,6% dintre repondenți susțin că au instigat sau participat la acte de violență verbală în școală. În ceea ce privește interdicția ”să dețină sau să consume droguri, băuturi alcoolice sau alte substanțe interzise, țigări, substanțe etnobotanice și să participe la jocuri de noroc”, 92,5% dintre respondenți afirmă că au respectat această interdicție, în timp ce 6,8% menționează că au deținut/ consumat țigări în mediul școlar, iar 0,6% băuturi alcoolice.

”Din păcate, vedem că unul din zece elevi a fost sancționat în prezența colegilor săi, în mod neregulamentar. Întrebați cum au fost sancționați în cazul în care au încălcat regulamentele și actele normative în vigoare, printre răspunsurile elevilor au predominat: scăderea notei la purtare, absențe trecute în catalog, puncte scăzute din notele evaluărilor, au fost obligați să iasă de la orele de curs, să curețe școala în timpul desfășurării cursurilor sau chiar jigniți. Alți elevi menționează că au fost mustrați în fața clasei de către diriginți, totodată fiind discriminați pe diferite conside­rente”, se precizează în raportul întocmit de CJE Suceava, care mai arată că 8,6% dintre elevii care au completat chestionarele susțin că nu au avut acces în unitățile de învățământ pe baza nepurtării uniformei, iar 20% din elevii navetiști afirmă că au beneficiat de decont integral al transportului, 41,3% spun că decontul a fost realizat doar parțial, iar 38,7% spun că decontarea cheltuielilor de transport nu a fost realizată.

Doar 45% dintre profesori sesizează autoritățile competente atunci când în cadrul școlii se produce o ilegalitate

De cealaltă parte, cadrele didactice care au luat parte la studiul realizat de CJE Suceava susțin, în proporție de 70%, că au fost corecți în evaluare de cele mai multe ori, în timp ce un procent de 7,5% consideră că nu au fost corecți în evaluare în nicio situație. 87,5% din respondenți afirmă că punctajul oferit în cazul unei evaluări ce nu este obiectivă a fost suplimentar, în timp ce doar 12,5% menționează scăderea punctajului elevului. 87,5% dintre profesori susțin că nu au asistat la situații în care elevii să fie tratați diferit. ”Totuși, atunci când aceștia au întâmpinat asemenea comportamente, acestea erau datorate în mare parte elevilor, dar și profesorilor, în procent de 37,5%. Despre cauzele discriminării, profesorii numesc ca fiind cele mai frecvente cele bazate pe etnie, capacitate intelectuală, situație socio-economică, dar și vârstă, sex ori convingeri”, susțin reprezentanții elevilor. Majoritatea profesorilor (70%) spun că elevii cărora le predau nu au contestat notele obținute în urma evaluărilor scrise și doar 30% spun că s-a întâmplat acest lucru. 45% dintre profesorii care au completat chestionarul susțin că sesizează autoritățile competente atunci când în cadrul școlii se produce o ilegalitate, în timp ce 25% dintre ei niciodată nu semnalează astfel de probleme organelor competente. 70% dintre cadrele didactice nu au ­asis­tat la situații în care elevul să fie agresat verbal de un profesor și 82,5% spun că nici situația inversă nu a avut loc.

”La patru ani de la publicarea Statutului Elevului, prevederile acestuia sunt cunoscute insuficient atât la nivelul elevilor, cât și la nivelul cadrelor didactice. Datele prezentate anterior relevă faptul că, deși Statutul este un document oficial, care ar trebui cunoscut și respectat de toți actorii educației, suntem departe de acel nivel. Nivelul pe care îl ating discriminarea și violența verbală sau fizică este exagerat de mare, împiedicând astfel desfășurarea eficientă a procesului educațional și dezvoltarea optimă a elevilor”, se arată în raportul elaborat de CJE Suceava.

Printre propunerile CJE Suceava, după centralizarea informațiilor obținute în urma completării chestionarului de către elevi și profesori, se numără clarificarea importanței actelor normative, alături de clarificarea scopurilor, sistemului de învățământ și a rolului profesorului în școală și o pregătire a cadrelor didactice și a elevilor în sensul spiritului civic și cu scopul dezvoltării capacităților de exprimare a opiniei, implicând și semnalizarea neregulilor ce pot apărea în școli. De asemenea, reprezentanții CJE consiceră că este necesară amplificarea gradului de implicare a elevului în deciziile unității de învățământ, deciziile ce țin de clasa din care elevul face parte (logistica clasei, opționale etc.) și realizarea unui astfel de studiu la nivelul școlilor/ liceelor, prin care să se facă o analiză exactă pe problemele și punctele forte ale fiecărei unități de învățământ. (Oana NUŢU)