Despre bauturile alcoolice

Băuturile alcoolice sunt produse obținute prin fermentarea alcoolică a glucidelor din materii prime vegetale (fructe, cereale, cartofi etc.) cu ajutorul drojdiilor. Concentrație alcoolică a acestora este de peste 2%. Băuturile alcoolice pot fi nedistilate, care rămân în forma lor după fermentare și limpezire (ex. berea și vinul) sau distilate, care conțin concentrații mari de alcool și rezultă prin distilarea lichidelor fermentate.

Alcoolul este considerat de unii specialiști ca și aliment, dacă este consumat  în cantități moderate, iar de alții un fel de drog – substanță psihoactivă cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Ca aliment, 1 g de alcool are o putere calorică de 7 kilocalorii, fără a conține însă anumite principii nutritive necesare unei alimentații sănătoase, echilibrate. Din cauza caloriilor cei care consumă alcool pot acumula  mai multă energie decât au nevoie. Se menționează că un litru de bere are o putere calorică de ce acoperă 20% din necesarul zilnic de energie al unui bărbat ce prestează o activitate fizică medie. Cam tot atâta putere calorică este conținută și în 0,7 L de vin sau 0,25 L de spirtoase. Ca substanță psihoactivă, alcoolul scade activitatea sistemului nervos central, alterând comportamentul, conștiința și dispoziția psihică. Pentru sistemul nervos central alcoolul acționează în funcție de cantitatea consumată: în doze mici, până la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (crește debitul verbal, dispar inhibițiile, crește gradul de iritabilitate nervoasă), dar consumat în doze mai mari are efect inhibitor (reacții slabe la stimuli dureroși, capacitate de discernământ slabă, atenție și memorie alterate).

Alcoolul etilic se poate absorbi începând din gură și stomac, însă cea mai mare parte traversează bariera tubului digestiv la nivelul duodenului, fiind preluat de sânge și ajunge la ficat. De asemenea, ingestia în timpul și la sfârșitul mesei, împreună cu mâncăruri bogate în proteine și mai ales în grăsimi, întârzie absorbția datorită prelungirii timpului de evacuare a stomacului.

Dozele mici de vin consumate cu 20 minute înainte de masă pot îmbunătăți apetitul, efect favorabil în cazul vârstnicilor, a persoanelor cu inapetență, a malnutriților și a celor care suferă de depresie. Băuturile alcoolice de regulă însă reduc capacitatea de percepție a senzației de foame. Consumat în cantități moderate, alcoolul are efecte benefice asupra organismului: determină relaxare și reducerea inhibițiilor, încurajează interacțiunile sociale și determină apariția sentimentului de euforie. Consumul de băuturile nonalcoolice de berii nealcoolizate aflate acum pe piață are aceleași consecințe, dovedind efectul placebo al consumului de alcool asupra psihicului. Consumul cronic de alcool interferă cu starea de nutriție. Pe de o parte, se corelează pozitiv cu obezitatea abdominală, care este principal factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Alcoolul asigură caloria “goală”, adică energie fără aport de vitamine, minerale sau proteine, determină reducerea apetitului, produce leziuni pancreatice și malabsorbție, în special pentru lipide, precum și leziuni de gastrită, cu grețuri și anorexie secundară.

Consumul cronic de alcool determină un risc crescut de afectare hepatică (steatoză hepatică, apoi hepatită alcoolică și în stadiul final ciroză hepatică), boli cardiovasculare (cardiomiopatie alcoolică – antrenând apariția insuficienței cardiace, ce favorizează apariția aritmiilor atriale și ventriculare și a morții subite), hipertrigliceridemie, cancer de sân, de colon, scăderea densității osoase, ulcer gastric și duodenal, pancreatită acută și cronică, diabet zaharat tip 2, leziuni renale, afecțiuni ale prostatei, tulburări de dinamică sexuală, alterarea memoriei, ulcerații cutanate, inhibarea răspunsului imun. În cazul pacienților cu hiperuricemie consumul de alcool poate declanșa atacul acut de gută. Consumul de alcool în sarcină poate determina avort spontan, dezlipire de placentă, greutate mică la naștere și sindromul „alcool fetal”, caracterizat prin creștere insuficientă pre- și post natală, întârziere în dezvoltare, modificări ale globilor oculari, anomalii faciale și ale articulațiilor scheletului.

Alcoolul poate fi consumat în cantități moderate fără repercusiuni asupra stării de sănătate. Deoarece toleranța la alcool este diferită, este greu de stabilit care sunt cantitățile ce pot fi consumate fără risc de apariție a efectelor secundare. Se recomandă următoarele limite corespunzătoare majorității persoanelor sănătoase: nu mai mult de 2 doze/zi pentru un bărbat sănătos (500 de mililitri de bere, 300 de mililitri de vin roșu sau 100 de mililitri de tărie, precum vodcă, whisky sau palincă) și nu mai mult de o jumătate din această cantitate pentru femei sănătoase. Se recomandă ca alcoolul să fie consumat după aport alimentar, evitând alimentele sărate, care cresc senzația de sete.

Dr. Claudiu Cobuz –Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice. Doctor în științe medicale.

Email: [email protected]