Dependenta este o boala cerebrala, nu doar o problema de comportament

“Dependen]a înseamn\ mult mai mult decât acele situa]ii care-i fac pe oameni s\ se comporte urât”, a declarat medicul Michael M. Miller, unul dintre cei 80 de autori implica]i în acest studiu.
Savan]ii americani spun c\ noua lor defini]ie este valabil\ atât pentru cazurile de dependen]\ de alcool [i droguri, cât [i pentru cele de dependen]\ de jocuri de noroc [i de tulbur\ri de alimenta]ie.
Speciali[tii consider\ c\, la fel ca în cazul altor maladii cronice, precum bolile cardiace [i diabetul, tratamentul contra dependen]ei [i prevenirea reapari]iei ei reprezint\ un efort ce trebuie f\cut pe termen îndelungat.
Dependen]a este descris\ în general prin simptomele ei comportamentale: ame]eli, pofta pentru o anumit\ substan]\, dar [i acele lucruri pe care oamenii accept\ s\ le fac\ pentru a ob]ine o anumit\ stare, evitând o alta.
Progresele înregistrate în ultimele dou\ decenii în domeniul [tiin]elor neuronale le-au permis medicilor s\ descopere felul în care dependen]a pune st\pânire pe anumite p\r]i ale creierului. Ei au aflat, totodat\, ce anume declan[eaz\ acele comportamente [i de ce dependen]a este atât de greu de învins.
Scopul declarat al organiza]iei ASAM este de a comunica descoperirile sale medicilor [i publicului larg.
“Problema comportamental\ este un rezultat al disfunc]iilor creierului”, afirm\ medicul Nora Volkow, directorul National Institute on Drug Abuse (NIDA).
NIDA estimeaz\ c\ aproximativ 23 de milioane de americani au nevoie de tratament contra abuzului de substan]e, îns\ doar 2 milioane dintre ei primesc acest tratament.
În plus, exist\ o anumit\ stare de frustrare cauzat\ de revenirea dependen]ei, iar medicii [i familiile persoanelor dependente trebuie s\ [tie c\ acest lucru reprezint\ un aspect comun pentru o boal\ cronic\, a ad\ugat Nora Volkow.
“Membrii familiei tale î]i spun: «Ok, ai urmat programul de dezintoxicare, de ce mai iei droguri acum?». Patologia persist\ în creier timp de mul]i ani dup\ ce ai renun]at la droguri”, a ad\ugat Volkow.
Savan]ii americani consider\ c\ dependen]a are la baz\ un efect combinat complex, alc\tuit din re]ele cerebrale emo]ionale, cognitive [i comportamentale.
Genetica joac\ la rândul ei un rol important, iar anumite persoane sunt mai vulnerabile în fa]a dependen]ei dac\ au consumat droguri în adolescen]\ sau au abuzat de analgezicele prescrise dup\ ce au suferit o accidentare sau o opera]ie.
Vârsta conteaz\ la rândul ei. Cortexul frontal ajut\ la înfrânarea unor comportamente nes\n\toase, afirm\ Nora Volkow. Este zona în care partea cerebral\ responsabil\ cu ra]iunea se conecteaz\ cu zonele responsabile cu apari]ia emo]iilor. Este printre ultimele regiuni cerebrale care se maturizeaz\, acesta fiind motivul pentru care este foarte greu pentru un adolescent s\ reziste presiunii exercitate de prietenii s\i care îl îndeamn\ s\ experimenteze droguri.
În plus, chiar dac\ o persoan\ nu este vulnerabil\ din punct de vedere biologic în fa]a dependen]ei, consumul de droguri [i de alcool poate s\ modifice sistemul de recompensare al creierului.
Aceasta este explica]ia pentru care o anumit\ substan]\, denumit\ dopamin\, are capacitatea de a-i condi]iona pe oameni s\ adopte anumite obiceiuri [i rutine care sunt asociate cu senza]ii pe care ei le g\sesc pl\cute, fie c\ este vorba de un pachet de ]ig\ri, de câteva pahare de alcool sau chiar de mâncatul în exces.
Atunci când o persoan\ este cu adev\rat dependent\, acest sistem de recompensare deformat îi face pe oameni s\ fie incapabili s\ renun]e la acele substan]e, chiar [i atunci când creierul lor devine atât de obi[nuit cu ame]eala [i cu senza]iile cauzate de substan]ele în cauz\, încât nu le mai consider\ pl\cute.
Medicii americani sper\ c\ o mai bun\ în]elegere a unora dintre reac]iile cerebrale aflate la baza acestei probleme va reduce ru[inea pe care o suport\ în societate persoanele dependente [i ar putea contribui la reducerea stigmatului lor social, afirm\ Michael M. Miller.