Construcţia unei şcoli noi la Probota, înţepenită în proiect între primărie şi mănăstire

O investiţie de peste un milion de lei care ar fi trebuit să însemne opt săli noi de clasă pentru copiii din Probota – oraşul Dolhasca, este blocată de ani întregi fără şanse de finalizare. Edificiul a fost ridicat în zona de protecţie a Mănăstirii Probota – monument istoric din patrimoniul UNESCO, iar legislaţia românească nu permite ridicarea de noi construcţii în astfel de zone 

 

In Colegiul prefectural de vineri s-a readus în discuţie unul dintre cele mai controversate subiecte privind obiectivele din infrastructura din învăţământ a judeţului Suceava, acele investiţii în construcţii şi modernizări de şcoli promovate în perioada 2004 – 2008, când ministru al învăţământului era suceveanul la acea vreme, Ionuţ Adomniţei, intrat pe scena politică ca politician liberal şi care a devenit, după câţiva ani, preşedinte al Preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi.
Subiectul a fost relansat după ce Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Suceava a cerut  lămuriri în Colegiul prefectural asupra unei investiţii începute în urmă cu mai mulţi ani, pe bani publici, primul finanţator fiind chiar Banca Mondială, pentru un corp de şcoală nou în satul Probota din oraşul Dolhasca.
Ridicat pe un teren din apropierea Mănăstirii Probota, monument istoric intrat în patrimoniul UNESCO, noul corp al şcolii trebuia să obţină un aviz de la Ministerul Culturii şi Cultelor de la acea vreme, prin Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Suceava fiindcă noua clădire urma să se ridice în zona de protecţie a monumetului istoric Mănăstirea Probota.
Avizul nu a fost obţinut  însă construcţia noii clădiri care cuprindea opt săli de clasă, a demarat, mai ales că existau banii necesari pentru ridicarea noului corp de şcoală. Lucrarea însă nu a fost terminată fiindcă ministrul Cristian Adomniţei a fost demis, iar lucrările nu s-au mai continuat, deşi ar fi existat o finanţare asigurată de la Banca Mondială, pentru construirea clădirii, banii alocaţi de Banca Mondială, circa un milion de lei, fiind definitiv pierduţi în acest moment. 
Bâlbâielile privind modul în care s-a derulat investiţia sunt de notorietate în oraşul Dolhasca, satul Probota, iar cei care au fost de-a lungul timpului indicaţi ca fiind responsabili pentru nefinalizarea investiţiei indică înspre primăriţa din Dolhasca, Maria Cojocaru, care nu a gestionat acum aproape un deceniu aşa cum se cuvine, proiectele europene şi guvernamentale pe care le-a avut la dispoziţie. Primarul oraşului Dolhasca, Maria Cojocaru, nu putea să anticipeze la acea vreme retragerea Ministerului Educaţiei din proiectul de construcţii şi modernizări de şcoli, după ce s-a schimbat puterea politică în 2012 şi, susţine ea, nici modificările în domeniul legislaţiei privind protecţia monumentelor istorice. Ca atare, constucţia solidă începută înainte de 2012 pentru noul corp de şcoală cu bani de la Banca Mondială în satul Probota din oraşul Dolhasca ar fi urmat să fie demolată fiindcă nu s-au respecta prevederile legale pentru construcţii în zona de protecţie a monumentelor istorice.
Lucările au început în anul 2007, coordonate de Ministerul Educaţiei de la acea vreme,  constructor fiind SC COMINCO SA Suceava, firmă aflată acum în faliment. Valoarea investiţiei, conform autorizaţiei de construcţie, era atunci de  1,03 milioane de lei.
Numai că nerespectarea legislaţiei privind protecţia monumentelor istorice a determinat ulterior Ministerul Culturii şi Cultelor să ceară sistarea lucrărilor şi chiar demolarea clădirii începute şi ridicate, spun unii “între Crăciun şi Bobotează”, adică foarte repede.
La mulţi ani după începerea lucrărilor la noul sediu de şcoală de la Probota, primarul Maria Cojocaru acceptă faptul că lucrările au demarat fără un aviz de la Ministerul Culturii şi Cultelor, cum era denumită la acea vreme structura ministerială. “Investiţia a fost demarată prin Banca Mondială, proiectul fiind manageriat de Ministerul Educaţiei încă din 2002. Inspectoratul Scolar Judeţean gestiona aceste investiţii iar Primăria era doar beneficiar, trebuind să semneze procesul verbal la recepţia lucrării. Trebuia să obţinem atunci un aviz de la Ministerul Culturii dar a venit între timp un nou act normativ de la Ministerul Sănătăţii, care spunea că în fiecare construcţie trebuie prevăzute şi toalete în interior. Noi aveam proiectate opt săli de clasă în clădire, cu toalete în curte. A trebuit să modificăm proiectul şi patru camere să le transformăm în toalete interioare. Au rămas doar patru săli de clasă şi de aceea am decis, având în vedere numărul total de copii, să pornim o nouă construcţie, cu opt săli de clasă, şi avem o finanţare prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală”, a declarat primarul Maria Cojocaru. Ea a arătat că din aceste motive clădirea începută în urmă cu aproape opt ani a rămas neterminată. “S-a ajuns până la primul etaj şi este într-o fază de degradare accentuată. Nu se poate face nimic mai mult pentru că acest edificiu a fost ridicat în zona de protecţie a Mănăstirii Probota, noi aflând abia ulterior despre acest impediment. Am vorbit cu maica Stareţă de la Mănăstirea Probota pentru un schimb, noi avem acolo peste un hectar de teren pe care nu îl putem folosi, fiindcă este în zona de protecţie a monumentului istoric. S-a discutat şi despre posibilitatea ca clădirea deja configurată, să fie preluată de Mănăstire şi tranformată într-un lăcaş cultural. Am discutat şi despre un schimb de teren, care însă nu este, consider, avantajos pentru comunitate”, a declarat primarul oraşului Dolhasca, Maria Cojocaru. Stareţa Mănăstirii Probota, maica stavrofora Marina Turcanu, nu a dorit să comenteze acest subiect. (Neculai ROSCA)