Obiceiuri si traditii de Craciun în lume

Ierusalim
Ierusalim [i Nazareth, dou\ ora[e sfinte din Israel, sunt la originea acestei s\rb\tori cre[tine. Ierusalimul este unul din cele mai magice locuri din lume pentru s\rb\torirea Cr\ciunului. Locul Patimilor lui Iisus, Ierusalimul atrage în fiecare an milioane de pelerini din lumea cre[tin\. La intrarea în Ierusalimul vechi, în cartierul musulman, la Poarta Leilor, începe Drumul Crucii. La fel ca Iisus acum 2000 de ani, pelerinii cre[tini pot s\ mearg\ pe urmele lui pe acest celebru drum, pe care sunt clar marcate 14 locuri de oprire, care-i permit turistului sau pelerinului s\ retr\iasc\ istoria milenar\. Drumul Crucii se încheie la Biserica Sfântului Mormânt, consi-derat\ drept locul unde a fost crucificat Iisus.
Sunt multe locuri de pelerinaj în acest ora[ sau în apropierea lui, ca de exemplu Poarta Damascului, Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Muntele Sion, Muntele M\slinilor.
Nazareth, leag\nul cre[tinismului, este, potrivit tradi]iei, locul miracolului Bunei Vestiri aduse de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria, [i al copil\riei lui Iisus Hristos.
Aceste locuri sfinte sunt [i ele împodobite de Cr\ciun în a[teptarea vizitatorilor [i pelerinilor, p\strând o atmosfer\ sfânt\ [i solemn\.
Fran]a
Francezii s\rb\toresc ziua de Cr\ciun în diferite feluri. Cre[tinii se duc la slujba din seara zilei de 24 decembrie sau î[i amenajeaz\ acas\ o iesle reprezentând na[terea lui Iisus, cu Sfânta Fecioar\, Iosif, un m\gar [i un bou.
Al]ii, mai supersti]io[i, obi[nuiesc s\ taie un m\r ca s\ afle ce le rezerv\ anul viitor sau pun un solz de crap sub farfurie, de revelion, ca s\ aib\ mai mul]i bani în anul care vine.
Pentru marea majoritate a francezilor, Cr\ciunul r\mâne înainte de toate o s\rb\toare comercial\, când Mo[ul, îmbr\cat în ro[u, pune o mul]ime de cadouri sub brad, în noaptea de 24 spre 25 decembrie. Dar în alte p\r]i, nu Mo[ Cr\ciun este actorul principal. În Spania, de exemplu, nu el aduce cadouri, ci Regele Magilor, la 6 ianuarie, iar în Germania, binef\c\torul este Mo[ Nicolae.

Lituania
În Lituania, ajunul Cr\ciunului este o s\rb\toare familial\ important\. Ziua de 24 decembrie se nume[te ‘Kucios’, iar ziua de Cr\ciun ‘Kaledos’. Aceast\ zi este preg\tit\ cu grij\, se face o cur\]enie serioas\ în cas\. De[i Biserica Catolic\ nu impune postul, oamenii nu m\nânc\ deloc carne în ajunul Cr\ciunului. Pentru seara de Cr\ciun, se preg\tesc dou\sprezece feluri de mâncare, reprezentând num\rul apostolilor lui Iisus. Se fac obligatoriu faimoasele ‘kuciukai’, ni[te pr\jiturele rotunde din f\in\, drojdie, dar f\r\ unt. Pe mas\ trebuie aranjate diversele mânc\ruri tradi]ionale, printre care heringul sau alt fel de pe[te, supa de mac, o b\utur\ ob]inut\ din afine ro[ii (‘kiselis’), salat\, ciuperci, cartofi cop]i, varz\ acr\ c\lit\, f\r\ carne, pâine.
Pe mas\ se pune, de asemenea, o farfurie cu atâtea buc\]i de azim\ câte persoane sunt la mas\. Aceste buc\]i de azim\ se numesc ‘Dievo pyragai’ sau pr\jiturelele Domnului. În unele regiuni din Lituania, se mai pun [i mere – simbolul p\catului originar.
În cursul lunii decembrie la Vilnius se organizeaz\ mai multe concerte [i manifesta]ii culturale, târguri cu articole artizanale [i produse alimentare tradi]ionale. S\rb\torile de iarn\ se încheie la începutul lui ianuarie, de Boboteaz\, cu o parad\ [i un spectacol consacrat celor Trei Magi.
În Lituania, tradi]iile cre[tine sunt foarte puternice [i aceast\ s\rb\toare este foarte important\ pentru to]i lituanienii.

Germania
În Germania, Adventul, cele patru s\pt\mâni de post care preced Cr\ciunul, este marcat de obiceiuri ancestrale. În cele 24 de zile, copiii, dar [i adul]ii, deschid în fiecare zi una din ferestrele calendarului de Advent sau desfac mici pachete numerotate. Acest calendar este confec]ionat din hârtie [i are câte o fe-reastr\ pentru fiecare zi, în spatele c\reia se afl\ câte o juc\rie sau o bomboan\. În spatele ferestruicilor se mai afl\ câte o imagine sau un fragment din istoria Na[terii lui Iisus. Uneori, chiar unele edificii se transform\ în gigantice calendare de Advent, mai ales cl\dirile prim\riilor.
Pentru fiecare duminic\, se aprinde câte o lumânare pe coroni]a de Advent. Ornamentele specifice pentru decorarea caselor sunt piramidele din lemn confec]ionate manual [i suporturile de lumân\ri în form\ de semicerc (schwippbogen) care lumineaz\ ferestrele. Pomii din gr\dini sunt împodobi]i cu ghirlande luminoase, la fel [i vitrinele.
Începutul S\rb\torilor de iarn\ din Germania este marcat de Sfântul Nicolae (Niklaus), la 6 decembrie. În seara de 5 decembrie, Mo[ Nicolae (Knecht Ruprecht, mo[ul cu nuielu[\), coboar\ din cer într-o s\niu]\ plin\ de dulciuri [i cadouri. Copiii î[i pun pantofiorii bine cur\]a]i într-un anumit loc, iar în diminea]a zilei de 6 decembrie se duc repede s\ vad\ ce le-a adus Mo[ul, dac\ nu cumva a venit doar ‘Knecht Ruprecht’, care are mereu un sac cu nuielu[e pentru a-i pedepsi pe cei care nu au fost cumin]i.
S\rb\toarea Sfântului Nicolae [i Adventul sunt în Germania, dar [i în Austria, la fel de populare ca [i Cr\ciunul.
Cadourile de Cr\ciun (Bescherung) se dau în seara de Ajun, iar tradi]ia a început cu Martin Luther. Conota]ia dat\ obiceiului este celebrarea darului f\cut de Dumnezeu prin Fiul S\u. Cadourile se pun sub brad, tat\l familiei aprinde lumân\rile [i sun\ dintr-un clopo]el, dup\ care copiii pot s\ intre în camera în care se afl\ bradul de Cr\ciun. Se cânt\ colinde [i se trece la mas\.
Perioada Adventului este o adev\rat\ s\rb\toare a deliciilor culinare: turt\ dulce, chec cu fructe uscate numit ‘stollen’, biscui]i, fi-gurine din mar]ipan, castane [i multe ale bun\t\]i. De la masa de Cr\ciun nu trebuie s\ lipseasc\ gâsca la cuptor cu varz\ ro[ie [i bulete de cartofi sau crapul.
În Cehia, aroma vinului fiert, a diferitelor pr\jituri, c\ldura castanelor pr\jite, str\zile bogat decorate, târgurile tradi]ionale, brazii împodobi]i cu ghirlande [i globuri amplasa]i în toate pie]ele, totul contribuie la crearea unei atmosfere specifice Cr\ciunului.

Cehia
{i în Cehia, Mo[ Nicolae este cel care vine primul, înso]it de un dr\cu[or [i de un înger. El le împarte dulciuri [i mici cadouri copiilor cumin]i. Cei care nu au fost cumin]i primesc un cartof sau un c\rbune din partea dr\cu[orului.
Cehii încep s\ s\rb\toreasc\ Cr\ciunul din prima duminic\ de Advent. Ei ador\ ieslele, de aceea po]i vedea sute sau chiar mii de iesle în pie]e, în târguri, sub brad, în bi-serici. A[a se explic\ faptul c\ în Cehia sunt mai multe muzee consacrate ieslelor. Cel mai cunoscut este cel din Trebechovice pod Orebem, care are o colec]ie de peste 300 de iesle confec]ionate din diferite materiale. Cea mai pre]ioas\ este ieslea automat\ de la Probošt, compus\ din peste 2.000 de elemente.
Renumit este [i muzeul ieslelor din hârtie de la Zábrdì u Husince, în sudul Boemiei, unde se afl\ circa 800 de asemenea iesle din lumea întreag\. Cele mai mari au aproape patru metri, iar cele mai mici încap într-o cutie de chibrituri. Muzeul din Zábrdì este deschis tot anul, iar intrarea este liber\. Lâng\ Praga, se afl\ Muzeul ieslelor din Karlštejn, unde, în afar\ de iesle mecanice, exist\ [i câteva unicate confec]ionate din zah\r sau din pâine.
De la masa de Cr\ciun nu trebuie s\ lipseasc\ crapul pane, în afar\ de carnea de porc, [i salata din cartofi. În unele familii se serve[te linte deoarece exist\ credin]a c\ ea aduce bun\stare financiar\. Al]ii m\nânc\ înainte de felul principal ciorb\ de pe[te.
Ajunul Cr\ciunului se nume[te Stedry den (ziua mâinii deschise), iar seara se fac cadouri. Cadourile sunt aduse de Jezisek (Micul Iisus), care î[i anun]\ venirea cu un clopo]el, dup\ care dispare. Cadourile se a[eaz\ sub Pomul de Cr\ciun [i sunt deschise dup\ cina din seara de Ajun. Oamenii se duc apoi la biseric\ pentru slujba de la miezul nop]ii. Unul dintre obiceiurile populare este pre-zicerea viitorului, cu ajutorul unui m\r t\iat în curmezi[. Dac\ apare o stea, anul va fi bun, dac\ apare o cruce, anul va fi r\u.

Spania
Spania este prin excelen]\ ]ara s\rb\torilor. Prima dat\ special\ pentru sfâr[itul de an este 22 decembrie, ziua extragerilor pentru Loteria de Cr\ciun, la care particip\ practic to]i spaniolii, [i care este o ocazie în plus pentru o s\rb\toare în plin\ strad\.
Urm\toarele date importante sunt 24 [i 25 decembrie: ‘Nochebuena’ [i Ziua de Cr\ciun. Întreaga familie se reune[te în jurul mesei de pe care nu lipsesc felurile tradi]ionale, precum cele din carne de oaie sau dorada, dar [i dulciurile specifice acestei perioade, ca de exemplu ‘turron’ (nuga din miere, zah\r, albu[ [i migdale), ‘polvorones’ (pr\jiturele din f\in\, unt, zah\r, drojdie [i migdale m\cinate) [i mar]ipan.
Conform tradi]iei, în Spania, masa nu se serve[te mai devreme de ora nou\ sau zece. Dup\ aceea, oamenii particip\ la slujba de la miezul nop]ii, numit\ ‘La Misa Del Gallo’ (Misa coco[ului).
Pe 28 decembrie, spaniolii s\rb\toresc ziua Sfin]ilor Inocen]i (având la origine uciderea pruncilor de c\tre regele Irod), care, de[i aminte[te de un eveniment sângeros, este plin\ de obiceiuri mai curând hazlii [i distractive, asem\n\toare cu ziua de 1 aprilie din România. De asemenea, pe aceast\ dat\ copiii se bucur\ de numeroase jocuri [i petreceri.
Pe 31 decembrie, cu ocazia ajunului Anului Nou (‘Nochevieja’ sau ‘Noaptea veche’), spaniolii obi[nuiesc s\ m\nânce carne de porc, întrucât acest animal este considerat un simbol al norocului în urm\torul an. În timp ce se a[teapt\ ca ceasul s\ bat\ ora 12 noaptea, se împart câte 12 boabe de strugure fiec\rei persoane prezente, urmând ca ele s\ fie mâncate pe rând, la miezul nop]ii, la fiecare b\taie care marcheaz\ apropierea orei 12. Potrivit credin]ei spaniole, dac\ cele 12 boabe sunt mâncate la timp, atunci anul urm\tor va fi plin de noroc.
Ciclul s\rb\torilor de iarn\ ia sfâr[it la 5-6 ianuarie, când se organizeaz\ mari parade care îi celebreaz\ pe cei Trei Regi în calea lor c\tre Bethleem. Îmbr\ca]i somptuos, Regii arunc\ bomboane copiilor ce asist\ la s\rb\toare. Potrivit tradi]iei, copiii primesc darurile de Cr\ciun, aduse de c\tre cei trei Magi sau Re gi, în ziua de 6 ianua-rie, de Epifanie, Boboteaz\ sau Noaptea Regilor.
Spaniolii a[eaz\ în centrul s\rb\torii de Cr\ciun din familie scenele nativit\]ii, scene reprezentând Na[terea lui Hristos, numite ‘nacintiento’ (na[tere) sau ‘belen’ (Bethleem). Aceste mici scene ale nativit\]ii î[i fac apari]ia, în preajma Cr\ciunului, [i în marile pie]e publice, precum [i în biserici. De[i pomii de Cr\ciun au c\p\tat o oarecare popularitate în ultimul timp, scenele nativit\]ii r\mân simbolul consacrat al Cr\ciunului în Spania.

Statele Unite
În Statele Unite, s\rb\torile de sfâr[it de an sunt marcate mai ales de Ziua Recuno[tin]ei, s\rb\torit\ în a treia zi de joi din luna noiembrie cu tradi]ionalul curcan umplut cu castane.
La sfâr[itul s\pt\mânii respective, la New York se organizeaz\ o parad\ spectaculoas\, care marcheaz\ în mod simbolic deschiderea sezonului de cadouri. Pân\ la Cr\ciun, americanii fac cump\r\turi masive.
Dar [i s\rb\toarea de Cr\ciun are magia ei, datorit\ lui Santa Claus, acest episcop cre[tin, aflat la originea lui Mo[ Cr\ciun, [i a cântecelor specifice, cel mai celebru fiind ‘Jingle bells’.
Americanii î[i decoreaz\ casele cu ghirlande luminoase [i copiii î[i aga]\ ni[te ciorapi speciali de [emineu, în care s\ primeasc\ darurile de la Santa Claus, ce vine prin cer cu sania tras\ de nou\ reni [i coboar\ prin horn.
Americanii nu au un meniu tradi]ional de Cr\ciun. În general, ei m\nânc\ friptur\ de vit\, iar aperitivele con]in neap\rat somon afumat, preparat în diferite feluri. La Casa Alb\ se serve[te ‘Pr\jitura preziden]ial\’, preparat\ dup\ o re]et\ veche de peste dou\ secole, din vremea lui Abraham Lincoln, cu cire[e, migdale, petale [i sirop de trandafiri. Aceasta tradi]ie este unic\ în lume. În vestul Americii este servit\ tradi]ionala b\utur\ ‘eggnog’. Ea se prepar\ în vase mari de sticl\ [i con]ine brandy, rom, ou\ [i lapte, la care se adaug\ câteodat\ scor]i[oar\ sau nuc[oar\.
Brazi împodobi]i sunt peste tot, cel mai cunoscut fiind cel de la Rockefeller Center, o adev\rat\ atrac]ie turistic\ [i pentru cei care nu s\rb\toresc Na[terea Domnului.

Finlanda
Cr\ciunul este în Finlanda cea mai mare s\rb\toare a anului. Brazii sunt împodobi]i în diminea]a de ajun. Pe lâng\ decora]iunile obi[nuite, se mai aga]\ în brad [i fructe, dulciuri, steaguri na]ionale din hârtie, lumân\ri. În diminea]a de ajun se pun în curte un snop de grâne [i diferite semin]e, pentru a fi mâncate de p\s\ri. E semn de recolte bogate [i unii ]\rani finlandezi nici nu se a[eaz\ la masa de Cr\ciun pân\ când nu sunt siguri c\ p\s\rile au mâncat. Dup\-amiaza, finlandezii se duc la saun\ [i apoi întreaga familie se adun\ în jurul mesei [i a[teapt\ vizita lui Mo[ Cr\ciun. Cina festiv\ este compus\, de obicei, din cod fiert, bine condimentat, cu sos [i garnitur\ de cartofi natur, friptur\ de porc, de pui, legume fierte, pr\jituri [i fructe. Dup\ mas\, toat\ lumea merge la mormintele rudelor.
Potrivit tradi]iei finlandeze, Sfântul Toma este cel care aduce Cr\ciunul, la 21 decembrie, când se organizeaz\ [i un târg cu numele acestuia, iar Sfântul Knut încheie perioada s\rb\torilor de iarn\, la 13 ianuarie.
Târgurile de Sfântul Toma ofer\ decora]iuni f\cute manual [i specialit\]i culinare. Cel mai renumit este cel de la Helsinki, de la Esplanade Park, care reune[te circa 150 de vânz\tori.
Un eveniment important al lunii decembrie este s\rb\torirea Sfintei Lucia (Sankta Lucia), în ziua de 13. Aceast\ s\rb\toare vine dintr-o tradi]ie popular\ suedez\, introdus\ în Finlanda în 1950. Este vorba de alegerea, dintre fetele tinere, a celei care va fi ‘Lucia na]ional\’. Îmbr\cat\ cu o rochie lung\, alb\ [i purtând o coroan\ cu becule]e aprinse pe cap, Lucia apare pentru prima dat\ pe 13 decembrie. Pân\ la sf=r[itul lunii decembrie, ea viziteaz\ spitalele, [colile [i asist\ la diverse s\rb\tori, purtând un mesaj de lumin\, speran]\ [i caritate.
Mo[ Cr\ciun sau Joulupukki în finlandez\ nu este altcineva decât acel b\rbat îmbr\cat în ro[u care locuia la început în Mun]ii Korvatunturi, în nordul Laponiei, [i care vine pe o sanie tras\ de reni. În 1985, s-a construit în apropiere de Rovaniemi, pe cercul polar, or\[elul lui Mo[ Cr\ciun. Ast\zi a[ezarea include Oficiul Po[tal al lui Mo[ Cr\ciun, unde acesta prime[te coresponden]a sosit\ din întreaga lume, Biroul lui Mo[ Cr\ciun unde sunt citite scrisorile, dup\ ce au fost triate de spiridu[i, iar în apropiere se afl\ Parcul lui Mo[ Cr\ciun. În Casa lui Mo[ Cr\ciun se afl\ un magazin cu suveniruri ‘made in Laponia’ [i un restaurant cu mânc\ruri tradi]ionale.

Marea Britanie
La începutul lui decembrie, englezii trimit felicit\ri membrilor familiei [i î[i decoreaz\ casa [i gr\dina în ro[u [i verde, mai ales cu plante perene (evergreen) care r\mân verzi tot timpul anului (ieder\,vâsc, laur). De la englezi vine obiceiul trimiterii de felicit\ri, acesta fiind ini]iat de c\tre Sir Henry Cole, care, în 1843, i-a cerut pictorului J.C.Horsley s\ deseneze o felicitare, care apoi a fost imprimat\ în alb [i negru [i colorate de mân\. S-au vândut atunci 1.000 de copii în Londra.
În ajunul Cr\ciunului, copiii cânt\ celebrele ‘Christmas carols’ pe strad\ [i primesc în schimb mici cadouri sau bomboane. Înainte de a merge la culcare, copiii las\, lâng\ [emineu, un mic platou cu mâncare pentru Mo[ Cr\ciun, astfel încât acesta s\-[i poat\ reface for]ele în timpul lungii sale c\l\torii. Diminea]a, ace[tia î[i pot deschide cadourile strecurate în [osete, ag\]ate lâng\ [emineu sau la picioarele patului.
În Marea Britanie, nu exist\ Cr\ciun f\r\ tradi]ionalul curcan cu castane [i faimosul pudding. Pomul de Cr\ciun a fost popula-rizat de c\tre prin]ul Albert, so]ul reginei Victoria, care l-a introdus în Casa Regal\, pentru întâia dat\, în 1840. Din 1947, la fiecare Cr\ciun, Norvegia trimite Marii Britanii un imens brad de Cr\ciun, care str\juie[te Pia]a Trafalgar în amintirea colabor\rii anglo-norvegiene din perioada celui de-al doilea r\zboi mondial.
Nu trebuie uitat\, la masa de Cr\ciun, tradi]ia veche de 150 de ani a pocnitorilor (crackers), ascunse sub farfurii.
La Londra, în Hyde Park, Winter Wonderland r\mâne deschis timp de cinci s\pt\mâni, spre bucuria copiilor dar [i a adul]ilor, care se pot distra pe cel mai mare patinoar în aer liber din Londra sau se dau pe un tobogan imens, fac cump\r\turi într-un târg special organizat pentru cadourile de sfâr[it de an, pot asculta concerte de Cr\ciun sau pot face plimb\ri cu calul.
Celebrul Festivalul al Îngerilor din York (nordul Angliei) creeaz\ adev\rata magie a Cr\ciunului. Ora[ul York se transform\ într-o ]ar\ a minunilor hibernale: sculpturi din ghea]\, standuri cu diferite produse, degust\ri în aer liber, spectacole de strad\, parada îngerilor.
Târgul de Cr\ciun din Manchester este considerat unul din cele mai vizitate din Anglia, deoarece el ofer\ produse din întreaga lume.
La Londra se organizeaz\ în fiecare iarn\ un festival cunoscut sub numele de ‘Frost Fair’, care se desf\[oar\ între galeriile Tate Modern [i teatrul Shakespeare’s Globe, pe malurile Tamisei. În aceast\ zon\, li se ofer\ turi[tilor [i localnicilor tot felul de atrac]ii: colinde, standuri cu cadouri de Cr\ciun, plimb\ri cu sania tras\ de câini husky, sculpturi în ghea]\, spectacole de teatru de strad\.

India
De[i Cr\ciunul este un eveniment tipic cre[tin, el este s\rb\torit [i de comunitatea hindus\. Într-adev\r, în India, Buddha [i Iisus pot foarte bine coexista cu Ganesh, Lakshmi, Krishna [i Radha pe altarul fiec\rei familii.
În India, care are aproape un miliard de locuitori, sunt 26 de milioane de cre[tini. Ziua de Cr\ciun este de altfel zi liber\, fiind considerat\ s\rb\toare na]ional\. La originea acestei s\rb\tori este Sfântul Apostol Toma, cel care a cre[tinat India. Primele a[ez\minte cre[tine dateaz\ din secolul al IV-lea era noastr\. Marile ora[e, precum Bombay [i Calcutta, se împodobesc la fel ca ora[ele din ]\rile occidentale. Diferen]a const\ în bradul de Cr\ciun. În zonele tropicale, bananierii [i mangotierii sunt împodobi]i cu lumân\ri, panglici [i juc\rii.
În sudul ]\rii, cre[tinii pun candele pe acoperi[ul casei sau le aga]\ de pere]i, la fel cum se procedeaz\ în timpul s\rb\torii hinduse Diwali, care evoc\ victoria binelui asupra r\ului.
Japonia
Cr\ciunul este o tradi]ie recent\ în Japonia [i în China, care nu este adoptat\ doar de comunitatea cre[tin\. Este îns\ în primul rând o s\rb\toare comercial\, la fel ca Sfântul Valentin. Nu are aproape deloc înc\rc\tur\ religioas\. De altfel, se s\rb\tore[te mai ales Mo[ Nicolae [i mai pu]in na[terea lui Iisus.
Pentru japonezi, Noul An r\mâne s\rb\toarea cea mai important\. Atunci se reune[te întreaga familie, în timp ce Cr\ciunul este s\rb\torit mai ales între prieteni. Totu[i, în ajunul Cr\ciunului, ma-gazinele sunt deschise [i cei care vor s\-l petreac\ la un restaurant bun, trebuie s\-[i rezerve cu câteva s\pt\mâni înainte o mas\.