Prolemn avertizează că scăderea cu 30% a producției din industria lemnului induce o diminuare cu 1% în PIB

Producția în industria lemnului scade cu 30%, un declin care induce o diminuare de 1% în Produsul Intern Brut (PIB) al României, arată datele publicate, miercuri, de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn.  Potrivit sursei citate, care face referire la indicii producției industriale publicați de Institutul Național de Statistică (INS), în 2023, în industria lemnului apare o serie neîntreruptă de scăderi față de producția anului anterior, nivelul producției atingând un nivel minim, în iulie, de 67,6%. Prețurile prea mari de pe piața internă s-au suprapus pe o scădere de prețuri și o reducere a cererii pe piețele internaționale, iar “efectul în industria lemnului a fost devastator”.

“O scădere de 30% în industriile bazate pe lemn, având în vedere ponderea directă în economia României de 1,5% din PIB, este atât de mare încât induce ea singură o scădere a PIB-ului României cu 0,5%. Dacă luăm în calcul și aportul indirect și indus, influența este o scădere mai mare de 1% a PIB-ului României. Şi, proporțional, a veniturilor la bugetul de stat. Conform estimării unui raport PwC, industriile bazate pe lemn contribuie, direct și indirect, cu un aport de 3 miliarde de euro la bugetul de stat. Criza artificială de resursă de masă lemnoasă, care a indus criza de lemn de foc din toamna anului trecut este una dintre cauze. Am asistat în toamna anului 2022 la o inversiune artificială de prețuri, cu prețuri mult mai mari la lemnul de foc decât la lemnul pentru industrie, cu creșteri generalizate de prețuri induse pe toate segmentele. A urmat o aliniere a prețurilor lemnului pe picior la prețurile pieței lemnului fasonat și a lemnului de foc, cu prețuri medii de adjudecare de peste 400 lei/mc ca medie națională la licitațiile organizate de RNP – Romsilva, prețuri mai mari cu 250% față de prețurile din urmă cu doar 2 ani”, susține Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn, citat de Agerpres
Specialistul consideră că prețurile prea mari de pe piața internă s-au suprapus pe o scădere de prețuri și o reducere a cererii pe piețele internaționale, iar “efectul în industria lemnului a fost devastator”.
“Primele luni din 2023 au consemnat scăderi de 10-20% ale producției în industria lemnului. În iulie 2023 s-a ajuns la o scădere de 33% față de iulie 2022. Cvasitotalitatea contractelor pentru masă lemnoasă pe picior achiziționată la prețuri mari în toamna anului 2022 au fost reziliate în ultimele luni, volumul reziliat în 2023 fiind estimat la 1,8 milioane de mc, cu impactul implicit în reducerea activității în sectorul de exploatare a lemnului. Dar piața primară a lemnului a rămas agățată de prețurile mari, atât pe segmentul lemnului de foc, pe segmentul cherestelei de rășinoase – agățată de piața internă a lemnului pentru construcții, cât și pe segmentul cherestelei de foioase – agățată de industria internă a mobilei. Prețurile la buștean nu au scăzut suficient pentru ca industria lemnului bazată pe exporturi să își recapete competitivitatea. Revitalizarea pieței lemnului de foc, odată cu venirea toamnei, ține prețurile la un nivel ridicat. Căderea de producție din industria lemnului continuă. Piața primară a lemnului din România s-a restrâns, bazându-se în principal pe consumul de pe piața internă”, a declarat șeful Prolemn.

n Suprareglementarea atinge “cote de neimaginat în orice alt sector de activitate”

Acesta a punctat și faptul că unul dintre factorii care au influențat situația actuală de pe piața lemnului este noul Cod Silvic, document considerat “lipsit de claritate, stufos, fără viziune și obiective pe linie tehnică, dar care introduce un sistem de sancțiuni penale excesive”.
De asemenea, “politicile publice nu adresează agenda reală legată de dezvoltarea economică și socială, au practic o singură orientare: o luptă populistă, ineficientă și inadecvată ca mijloace cu fenomenul tăierilor ilegale”.
“Ultima evoluție: modificarea anunțată direct prin publicarea în Monitorul oficial a Metodologiei de organizare și funcționare a SUMAL, cu introducerea unei sancțiuni administrative de retragere a statutului de utilizator SUMAL. În fapt, este o sancționare administrativă extremă, instituită prin ordin de ministru, care conduce practic la limitarea dreptului la muncă pentru categorii largi de personal silvic, din sectorul de exploatare sau industria lemnului, dincolo de regimul contravențiilor silvice stabilit prin lege. Suprareglementarea atinge cote de neimaginat în orice alt sector de activitate”, a subliniat Cătălin Tobescu,

N Propuneri care ar putea debloca piața lemnului

Organizația profesională Prolemn a avansat o listă de propuneri care ar putea debloca situația din piața lemnului și ar putea opri picajul industriei lemnului: RNP-Romsilva să își asume un rol de regulator al pieței, prin balansarea ofertei poate ține prețurile resursei de lemn aliniate la indexuri de prețuri internaționale; tranziția la lemn fasonat trebuie să prioritizeze vânzarea lemnului din depozite, fără a perturba piața cu oferte neconcurențiale – cum se întâmplă acum inclusiv pe segmentul lemnului de foc; procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice trebuie să devină operativă.
De asemenea, organizația susține că piața lemnului de foc nu se poate regla fără o simplificare a punerii pe piață a lemnului de pe micile proprietăți și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, iar sistemul SUMAL trebuie orientat către prima punere pe piață, fără interferență în latura comercială a activităților, cu proveniența legală definită ca proveniență din limite geografice legal autorizate; este nevoie de investiții în eficiența energetică a utilizării resursei de lemn și pentru a concretiza principiul utilizării resursei de lemn în cascadă, prioritar în produse de lemn cu valoare adăugată și perioadă lungă de întrebuințare.
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn este o organizație non-guvernamentală, apolitică și non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicații industriale. Constituită în anul 2020, Asociația numără în prezent 37 de membri – companii din industria de prelucrare a lemnului.