Numărul copiilor abuzați sexual a crescut de 6 ori în ultimul deceniu

”Salvați Copiii” România a dat publicității, luni, rezultatele unui studiu realizat începând cu anul 2021, care arată că aproximativ 3% dintre părinți afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, iar 2,9% dintre adolescenți au declarat că au fost obligați să întrețină relații sexuale împotriva voinței lor. În majoritatea cazurilor, victime ale abuzului sexual sunt fetele. Procentul părinților care recunosc incidența abuzului sexual asupra copilului lor a crescut de peste șase ori, în ultimul deceniu, remarcă oficialii organizației care propun o serie de măsuri de prevenție și subliniază obligativitatea instituțiilor de a avea un Cod de Conduită clar care să condamne abuzul asupra copiilor.

„Studiul național lansat de Salvați Copiii România în anul 2021 arată că aproximativ 3% dintre părinți afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre adolescenți au declarat că au fost obligați să întrețină relații sexuale împotriva voinței lor, situație care confirmă nivelul acut de subraportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor. Prin comparație cu rezultatele studiului similar din 2013, se remarcă o creștere semnificativă a procentului părinților care recunosc incidența abuzului sexual asupra copilului lor (de la 0,5% la 3,2%)”, se arată într-un comunicat dat publicității luni de Salvați Copiii România.

Conform statisticilor prezentate de organizație, dintre cele 13.340 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare comise asupra copilului, în 1.192 de cazuri a fost vorba de abuz sexual, iar în 31 de cazuri de exploatare sexuală a copiilor, potrivit datelor furnizate de ANPDCA, pentru perioada ianuarie-septembrie 2023.

„Dacă în ceea ce privește cazurile de abuz fizic și emoțional, repartiția pe sexe este comparabilă, în cazurile de abuz sexual vorbim preponderant de fete: astfel, dintre cele 1.192 de cazuri, 1.062 au fost abuz sexual asupra fetelor”, arată reprezentanții Salvați Copiii care precizează că, în 2020, Consiliul Europei estima în Raportul referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, că, în Europa, 90% dintre cazurile de agresiune sexuală asupra copiilor nu ajung în atenția poliției ori a instanțelor judecătorești.

„Identificarea celor cu înclinații către abuz sexual sau cu posibilitatea de recidivă se poate face prin solicitarea din partea angajatorului a unui certificat de integritate comportamentală, eliberat de Poliție. (…) Personalul care lucrează cu copii și în preajma acestora, care nu e capabil să respecte și să protejeze drepturile și integritatea acestora, poate fi depistat de timpuriu dacă se constată anumite aspecte care ar putea provoca un abuz, cum ar fi: boli psihice, comentarii negative la adresa copilului, lipsa atașamentului față de copil, violența fizică, etc”, se arată în comunicatul Salvați Copiii.

Psihologul Mihaela Dinu, care lucrează cu această organizație, explică semnele care îi pot ajuta pe adulți să recunoască atunci când un copil este victimă a abuzului: izolare, evitarea relațiilor cu cei din jur și comportamente autodistructive și automutilante. Abuzul poate duce la comportamente negative, antisociale și agresive sau la depresie, care poate ajunge chiar la forme grave.

“Salvați Copiii” propune și măsuri de prevenție a unor astfel de fapte. Astfel, în ceea ce privește abuzul sexual, o primă măsură împotriva acestuia este încurajarea copiilor să “nu păstreze secrete”, “să spună nu”, “să povestească cuiva” și, mai ales, să înțeleagă că “Niciodată nu este vina lui!”

În cazul în care copilul are încredere în persoanele din jurul său și se simte în siguranță, el va recunoaște că a fost abuzat.

Alte măsuri de prevenire a abuzului sunt: educația privind recunoașterea unor forme de abuz sexual, educația privind o viață sexuală sănătoasă care trebuie făcută în funcție de vârsta copilului, cu un limbaj adecvat, învățarea abilităților de apărare ale copilului, legate de posibilitatea de a se apăra și de a răspunde eficient unor posibilele atingeri necorespunzătoare și de a fi încurajați să plece dacă vreun adult îl atinge într-un mod “rău”.