Cele mai mari economii ale lumii se pregătesc să-şi dea mâna. Ce câştigă şi ce pierde România în urma Parteneriatul Trans-Atlantic

Care sunt avatajele şi devantajele celebrului dar complicatului TTIP pentru economia românească? Europarlamentarul Sorin Moisă lansează o consultare naţională privind mega-acordul comercial dintre Uniunea Europeană – Statele Unite la care urmează să participe peste 900 de firme mari şi medii, ONG-uri, sindicate şi patronate.

Europarlamentarul Sorin Moisă, membru al Comisiei de Comerţ Internaţional a Parlamentului European, lansează un proces naţional de consultare a actorilor importanţi din economia şi societatea civilă românească în legătură cu “negocierea secolului”, aflată în curs între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii: Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii, mai cunoscut sub acronimul englezesc TTIP.
Consultarea va fi un proces foarte amplu, va dura cel puţin până la 16 Octombrie 2015 şi va cuprinde următoarele componente:
(1)    Peste 900 de firme mari şi medii din toate sectoarele economiei româneşti vor primi în următoarele luni o scrisoare individuală, fiind invitate să precizeze, în detaliu, în ce măsură şi în ce fel se confruntă cu dificultăţi de acces pe piaţa americană, cu costuri excesive în aprovizionarea cu produse intermediare din SUA, sau sunt îngrijorate de concurenţa prezentă sau potenţială a produselor americane pe piaţa românească sau europeană;
(2)    Toate marile organizaţii sindicale, patronale, ale exportatorilor şi importatorilor, IMM-urilor, precum şi ONG-urile de mediu sau de protecţia consumatorilor, vor fi de asemenea contactate pentru a le afla sensibilităţile, opiniile şi poziţiile în legătură cu TTIP;
(3)    Până la începutul lunii iunie va fi lansat un formular online pentru IMM-uri, în parteneriat cu revista Capital, conţinând întrebări detaliate în legătură cu dificultăţile legale sau administrative de acces pe piaţa americană, care ar putea fi rezolvate prin TTIP;
(4)    In funcţie de consistenţa răspunsurilor şi interesul companiilor sau altor actori din societatea civilă, la biroul din Bucureşti al eurodeputatului Moisă se vor organiza seminarii şi dezbateri pe domenii de interes: IT, energie, auto, proprietate intelectuală, mediu, agricultură, cazul pro sau anti- TTIP, etc.
(5)    Pe data de 16 Octombrie 2015 va avea loc la Bucureşti o conferinţă la nivel înalt dedicată TTIP, cu participarea, confirmată, a Comisarului pentru Comerţ al Uniunii Europene, doamna Cecilia Malmström, a Ambasadorului Statelor Unite la Uniunea Europeana, domnul Anthony Luzzatto Gardner, a Negociatorului Șef al Uniunii Europene, domnul Ignacio Garcia Bercero, a unor lideri şi actori cheie din România, Europa şi Statele Unite. Consultarea se va materializa în documente de sinteză sectoriale şi, la final, într-un document naţional.
“Voi înmâna documentele Comisarului pentru Comerţ Cecilia Malmström, cu care lucrez îndeaproape, şi le voi susţine în contactele cu negociatorii şi oficiali cheie din Uniunea Europeană şi Statele Unite. Sunt încrezător ca voi putea transforma capitalul relaţional şi de încredere cu colegii europeni şi partenerii americani în acces şi beneficii tangibile pentru industria şi economia românească”, a declarat europarlamentarul român.
“Este un proiect esenţial al acestui mandat, strict nepartizan, o încercare de depăşire prin fapte, arătând că se poate, a sentimentului de derizoriu, abandon şi marginalitate care uneori caracterizează în mod eronat România. Nu doar România oficială, ci şi România firmelor, sindicatelor şi ONG-urilor poate participa direct la un proiect global, de importanţă vitală pentru Occident”, a spus Moisă.
“Nu în ultimul rând, vreau ca această consultare să fie deschisă tuturor celor interesaţi, aştept toate vocile critice sau opuse TTIP, câtă vreme putem discuta cu deschidere şi bună credinţă”, a adăugat acesta.

Context:

Negocierea TTIP a început în iulie 2013 şi are loc între Comisia Europeană şi un departament specializat al administraţiei americane subordonat direct Preşedintelui SUA. Șefii politici direcţi sunt Comisarul Cecilia Malmström pe partea europeană şi Michael Froman, Reprezentantul pentru Comerţ al SUA, de partea americană. Negociatorii Șefi sunt în subordinea acestora din urmă: Ignacio Garcia Bercero (spaniol) pentru Europa, Dan Mullaney pentru SUA. Mizele sunt gigantice pentru că negocierea aduce într-o zonă de liber schimb primele două economii ale lumii: 25.1% din PIB-ul global şi 17% din comerţul mondial (UE), respectiv 21.6% din PIB si 13.4% din comerţul mondial (SUA).
O serie întreagă de studii arată că încheierea unui acord ar aduce beneficii substanţiale ambelor părţi. Există şi studii care arată pierderi de ambele părţi, însă acestea sunt puternic contestate din punct de vedere metodologic. Studiul folosit de Comisia Europeană pentru a analiza impactul negocierii arată un plus de aproape 0.5% la PIB-ul european pentru un TTIP ‘ambiţios’, echivalent cu 120 de miliarde de euro anual, odată ce TTIP va fi pe deplin pus în aplicare. Studiul Comisiei Europene nu detaliază însă câştigurile de PIB pe state membre individuale.
Pentru Romania exista două studii care arată un câştig de PIB de 0.26% (Cernat si Lakatos, în curs de publicare), respectiv între 0.38% şi un gigantic 3.9% (IFO 2014), în funcţie de amploarea liberalizării şi metodologia utilizată.
Niciun studiu nu captează însă în detaliu, cel puţin public, creşteri sau scăderi sectoriale de PIB la nivel naţional. In plus, niciun model economic nu poate anticipa imaginaţia şi creativitatea companiilor de a inova şi profita de noi oportunităţi comerciale precum cele oferite de TTIP. Consultarea de faţă încearcă, printre altele, să identifice direct de la firmele (potenţial) exportatoare sau importatoare din Romania ce bariere şi dificultăţi întâmpina pe piaţa americană, pentru a încerca eliminarea acestora prin intermediul negocierilor comerciale în curs.
Comerţul României cu Statele Unite a fost în 2011 de 3.2 miliarde de dolari, cu un excedent pentru România de peste 900 de milioane de dolari. Interesant, pe primele locuri la export sunt maşinile unelte (peste 400 de milioane de dolari), urmate de produse chimice (peste 330 de milioane), produse din metal (220 de milioane), servicii de comunicaţii, construcţii, servicii financiare, electronice. Exporturile agricole sunt neglijabile. (Sursa: baza de date GTAP pt 2011, citată de Cernat şi Lakatos).
După intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European este egalul Consiliului de miniştri al UE în materie de acorduri de comerţ ale UE, aprobarea Parlamentului fiind obligatorie pentru intrarea în vigoare a oricărui tratat comercial. Sorin Moisă este membru al Comisiei de Comerţ Internaţional a Parlamentului European, care exercită controlul politic asupra Comisiei Europene in materie de comerţ exterior european si propune adoptarea sau respingerea de către Parlamentul European a tratatelor de comerţ încheiate de Uniunea Europeana. In practică, pentru a evita respingerea, Parlamentul stabileşte cu anticipaţie ce criterii trebuie sa respecte un acord pentru a fi acceptabil, si cere Comisiei respectarea acestora. Sorin Moisă urmăreşte îndeaproape negocierile cu America de Nord (SUA, Canada, Mexic), precum şi celelalte mari negocieri comerciale ale UE.