Particularitățile alimentației în obezitate

Obezitatea este o boală multifactorială care implică acumularea de țesut adipos (grăsime) în exces, suficient pentru a dăuna sănătății. Este cea mai frecventă tulburare de nutriție care afectează toate grupele de vârstă (copii, adolescenți și adulți), indiferent de sex, rasă sau statut socio-economic. Obezitatea amplifică riscul apariției unor boli grave: boli cardiovasculare (hipertensiune, infarct, accidente vasculare), diabet zaharat, dar și cancer, litiază biliară sau afectarea funcției renale. Obezitatea este la ora actuală a doua maladie prevenibilă responsabilă de mortalitate pe plan mondial. Anual, peste 300.000 de persoane mor din cauza acesteia.

O explicație pentru obezitate este că persoanele supraponderale mănâncă prea mult, deși istoricul dietelor nu indică întotdeauna un consum ridicat de alimente.  Istoricul dietelor nu reprezintă întotdeauna o evidență precisă a ceea se consumă; atât personale obeze cât și cele cu o greutate normală raportează deseori greșit dietele lor. Mai important, dieta curentă nu reflectă obiceiurile alimentare care au dus la obezitate. Este posibil ca persoanele obeze ce au avut o balanță energetică pozitivă de ani de zile și care au acumulat grăsime corporală în exces să nu mai aibă o balanță energetică pozitivă în prezent.

Trăim într-un mediu care ne expune la o abundență de alimente bogate în calorii și grăsimi care sunt disponibile instant, relative ieftin și puternic promovate. Mâncarea este disponibilă oriunde, tot timpul,  în mare parte datorită fast-foodurilor. Străzile sunt pline de restaurante și chioșcuri care oferă mâncare fast-food. Avem mâncare fast-food în școli, malluri și aeroporturi. Este convenabilă și disponibilă oricând în timpul zilei, chiar și noaptea. Cele mai nocive sunt mesele gata preparate de dimensiuni extraordinar de mari și care oferă posibilitatea de combinații. Oamenii le cumpără crezând că merită din punct de vedere financiar, dar mănâncă mai mult decât au nevoie și astfel tot ei sunt cei care au de pierdut. Porțiile de dimensiuni mari pot crește consumul chiar dacă mâncarea nu este atrăgătoare.  Mărimea porțiilor a crescut în ultimele decenii, mai ales la restaurantele fast-food, ajungând să fie de două până la opt ori mai mari decât o porție de mărime normală. Tendința spre porțiile de dimensiuni mari este paralelă cu creșterea obezității în Statele Unite, care a început în anii 1970, crescând brusc în anii 1980, și continuând astăzi.

Mâncarea din unele restaurante, în special mâncarea fast-food, are un rol major în creșterea obezității. Mâncarea fast-food este adesea bogată în grăsimi, iar combinația de porții mari și alimente cu număr ridicat de calorii este un dublu dezavantaj. Reducerea mărimii porțiilor este oarecum de ajutor, dar adevăratele economii calorice vin din scăderea densității energetice a alimentelor. Porțiile mari de alimente cu densitate mică de energie precum carnea slabă, fructe și legume pot ajuta la pierderea în greutate. Din păcate aceste alimente nu sunt la fel de ieftine, aromate și convenabile ca alimentele cu densitate energetică mare. Restaurantele pot ajuta clienții să mănânce sănătos prin reducerea dimensiunii porțiilor și prin servirea  mai multor fructe, legume și cereale integrale.

În cazul persoanelor obeze, la care ingestia de alimente este crescută ca volum și viteză, cel mai frecvent, depozitele adipoase se accentuează treptat. Intervenția dietetică se bazează tot pe principiile alimentației sănătoase echilibrate, cu adaptarea corespunzătoare a aportului caloric. Reducerea ponderală reprezintă doar o parte a intervenției, mult mai important dar și mai greu de realizat pe termen lung este menținerea noii greutăți și prevenirea recâștigului ponderal. De aceea monitorizarea și consilierea nutrițională permanentă a acestor persoanelor este extrem de importantă. Aportul caloric adaptat trebuie să se bazeze pe ghidul de alimentație sănătoasă și presupune: compoziție optimă, consum zilnic de legume, fructe, produse cerealiere din făină integrală, carne slabă sau pește și produse lactate cu conținut redus de grăsimi, evitarea consumului de grăsimi, alimente de tip fast-food, dulciuri și băuturi dulci, consum suficient de lichide (apă), consum moderat și ocazional de alcool, frecvență optimă a meselor: 3 mese principale pe zi, micul dejun fiind obligatoriu și 2-3 gustări, gastrotehnie simplă, cu evitarea alimentelor prăjite și a sosurilor.

Un program de scădere ponderală particularizat la individ sau grup, bazat pe principii sigure și sănătoase are de obicei succes. Rezultatele trebuie evaluate continuu pentru a aduce corecțiile necesare la timp.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Doctor în științe medicale, Lector universitar