FODMAP, regimul alimentar de care veți auzi vorbindu-se în 2019

2/01/19 ora:2:44pm

Regimul „FODMAP” este prezentat adesea ca soluție ideală pentru a pierde din greutate. Însă în realitate, această dietă este destinată persoanelor care suferă de probleme intestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil. Termenul „FODMAP” vine din engleză, este o prescurtare pentru „Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides And Polyols” și desemnează un regim alimentar pus la punct de o nutriționistă australiană, Sue Sherpherd, relateaza Digi24.

Această dietă presupune eliminarea din alimentație a zaharurilor numite „fermentescibile” – care pot intra în fermentație și care sunt prost absorbite iritând apoi intestinele.

Mai precis, e vorba despre oligozaharide (prezente în cereale și unele legume: ceapă, praz, anghinare, mazăre, năut, fasole, sfeclă roșie, andive, sparanghel, ciuperci, usturoi, fenicul, linte, fistic, caju, ), dizaharide (iaurt, lapte, brânză proaspătă), monozaharide (anumite fructe: mere, pere, mango, cireșe, caise, nectarine, piersici, prune, pepene) și polioli (semipreparate, zahăr rafinat, miere, sirop de fructoză-glucoză, gumă de mestecat, dulciuri).

Prezentată adesea ca soluție-miracol pentru a slăbi și pentru a avea un abdomen plat, dieta Fodmap a fost concepută în primul rând pentru a veni în ajutorul persoanelor care suferă de sindromul intestinului iritabil. De această boală, prea puțin cunoscută, ar suferi între 5 și 15 la sută din populație în țările occidentale, potrivit revistei „New Scientist”.

Ca manifestări ale acestui sindrom sunt considerate neplăcerile intestinale cum ar fi balonările, gazele, diareea. Se consideră că alimentația are o influență directă asupra acestor simptome. Evident, diagnosticul va fi pus de un medic gastroenterolog.

Cum funcționează acest regim alimentar? Medicul face împreună cu pacientul un bilanț al alimentației, după care scoate acele alimente care i-ar putea pune probleme. După câteva săptămâni, odată ce simptomele au dispărut, se reintroduc progresiv aceste alimente. Scopul este de a afla ce cantitate din alimentul respectiv este tolerată. De pildă, știu că dacă voi mânca 50 de grame de grâu nu am probleme, dar dacă mănânc 150 de grame mă voi simți rău.

Cu excepția alergiilor, cel mai bine este să nu scoți definitiv niciun aliment din dietă, pentru că în timp se poate provoca o adevărată intoleranță la respectivul aliment.

În plus, această dietă Fodmap – destinată doar să reducă din suferința bolnavilor – riscă să suprime din alimentație importante surse de vitamine, fibre și nutrienți cum e calciul.

Riscul, avertizează specialiștii, este ca această dietă să fie deturnată de la scopul ei principal și să fie adoptată la scară mare ca regim de slăbire, așa cum s-a întâmplat și cu regimul „fără gluten”.

În plus, avertizează specialiștii, dietele super-restrictive au tendința de a izola oamenii care le urmează. Nu trebuie să uităm că a mânca înseamnă și a socializa.