Studiu USV: Locuitorii din zona noastră sunt în favoarea pedepselor cu închisoarea

Studiul a fost realizat în perioada noiembrie 2016 – 15 ianuarie 2017, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României, pe un eșantion de 1.056 de persoane. Printre cele mai importante concluzii ale sondajului este cea potrivit căreia 59% dintre respondenți consideră că pedeapsa cu închisoarea este utilă în reintegrarea socială a infractorilor, chiar și a celor care au săvârșit fapte cu caracter penal al cărui pericol social este scăzut  

 

Centrul de Cercetări Socio-Umane LUMEN, în parteneriat cu Facultatea de Drept și Stiințe Administrative a Universității „Stefan cel Mare” din Suceava, a realizat, în perioada 01 noiembrie 2016 – 15 ianuarie 2017, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României, o cercetare cantitativă bazată pe ancheta prin chestionar, intitulată „Percepția publică asupra sancțiunilor din România”.

Cercetarea s-a efectuat pe un eșantion de 1.056 de persoane. Marja de eroare a cercetării este de ± 3%, prezentul studiu fiind parte a unui demers mai amplu vizând construcția socială a profesiei de consilier de probațiune. Din eșantion au făcut parte 484 persoane de sex masculin și 572 persoane de sex feminin. Structura pe vârste a respondenților este de 49% sub 30 de ani, 31% persoane cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani, 20% vârsta peste 45 de ani. Nivelul de studii al respondenților este: 4% fără studii, 44% studii medii, 52% studii universitare și postuniversitare.

«Având în vedere că, în aceste zile, opinia publică asistă la o „dezbatere” pe marginea unei inițiative cu privire la amnistierea și grațierea unor fapte cu caracter penal, plecând de la supraaglomerarea mediului penitenciar din România, considerăm că, pe baza rezultatelor cercetării noastre cu privire la „Percepția publică asupra sancțiunilor din România”, putem aduce câteva clarificări cu privire la modul în care populația privește chestiunile referitoare la sancționarea persoanelor care au încălcat legea”, se arată în comunicatul de presă transmis ieri de USV.

Printre cele mai importante concluzii ale sondajului este cea potrivit căreia 59% dintre respondenți consideră că pedeapsa cu închisoarea este utilă în reintegrarea socială a infractorilor, chiar și a celor care au săvârșit fapte cu caracter penal al cărui pericol social este scăzut.

Referitor la asprimea pedepselor aplicate în România, respondenții au considerat în proporție de 40% că acestea sunt blânde sau foarte blânde; 36% că acestea nu pot fi considerate nici aspre, dar nici blânde, și doar 20% au considerat că acestea sunt aspre sau foarte aspre.

In ceea ce privește politicile penale dezirabile, 66% dintre respondenți consideră necesară o înăsprire a pedepselor, 22% consideră că ar trebui menținute la nivelul actual și doar 6% consideră că asprimea acestora ar trebui redusă.

De asemenea, 25% dintre respondenți consideră că indivizii care au comis o faptă antisocială trebuie să facă pușcărie, 22% consideră că închisoarea este o școală pentru infractori și că există și alte alternative de corecție a comportamentelor infracționale, iar 17% consideră că indiferent dacă au săvârșit o faptă, infractorii au și ei o serie de drepturi. Iar în ceea ce privește infracțiunile al căror pericol social este restrâns, 32% dintre res­pondenți au apreciat că pedeapsa cu închisoarea nu constituie o soluție pentru acest tip de fapte”.

Opinia generală consideră în continuare că pedepsele alternative la închisoare sunt prioritare, doar 25% dintre cei care au răspuns chestionarului alegând varianta care presupune închisoarea, chiar și atunci când există și opțiuni care nu presupun pedeapsa cu închisoarea și când sunt evocate costurile sociale ale încarcerării. In ceea ce privește centrarea justiției pe drepturile omului, doar 17% dintre respondenți o consideră prioritară.

In ansamblul lor, respondenții se opun într-o proporție de 36% utilizării pedepselor privative de libertate, considerându-le generatoare de noi infracțiuni din cauza asprimii scăzute a acestora; 35% sunt în favoarea utilizării alternativelor necustodiale ale acestora în pedepsirea infractorilor ale căror fapte penale nu constituie un pericol social major, iar 22% se arată în favoarea utilizării acestora în pedepsirea oricăror tipuri de infractori.

Chestionați în mod expres cu privire la utilitatea pedepsei cu închisoarea în reintegrarea socială a infractorului care a săvârșit infracțiuni cu pericol social scăzut, respondenții au fost în majoritate de acord (59%) că aceasta este parțial utilă sau foarte utilă, doar 21% exprimându-se împotriva utilității acestei forme de pedepsire a infractorilor ale căror fapte au un grad de pericol social scăzut. 15% dintre respondenți consideră că pedeapsa cu închisoarea nu poate fi considerată nici utilă, nici inutilă.

Remarcăm faptul că activitatea Serviciilor de Probațiune – a căror ­mi­siune este să gestioneze aplicarea sancțiunilor necustodiale și a libertății supravegheate în cazul pedepselor cu suspendare – este necunoscută unui număr de 59% din respondenți.

In concluziile studiului se arată că “societatea românească, cel puțin în regiunea în care s-a desfășurat cercetarea, este mai degrabă în favoarea sancțiunilor privative de libertate, pronunțându-se pentru asprirea pedepselor. Sancțiunile necustodiale sunt văzute ca alternativă, în special pentru situația unor fapte penale cu grad scăzut de pericol social. Acest lucru poate să se datoreze, pe de o parte, insatisfacției cu privire la calitatea vieții, dominantă în rândul populației din regiunea studiată, și, pe de altă parte, slabei informări publice cu privire la alternativele necustodiale, rolul și activitatea Serviciilor de Probațiune”. (O.S.)