Românii nu vor mai fi majoritari în niciunul din nou înființatele raioane din Ucraina

La 17 iulie, la ultima ședință a sesiunii a treia a Radei Supreme a Ucrainei, deputații poporului au votat noua împărțire teritorial-administrativă care prevede reducerea considerabilă a numărului raioanelor. În locul actualelor 490 de raioane vor fi create 136 (17 raioane vor fi create în Crimeea anexată și în teritoriile ocupate din Donbas).

Din păcate, după cum specifică agenția de presă cernăuțeană BucPress, analizând rezultatele procesului de reformă, constatăm că atât din punct de vedere administrativ – teritorial, cât și din punct de vedere al consultării populației și, mai ales a minorităților naționale, reforma pare a fi una neterminată, necugetată, iar rezultatul ei final diferă substanțial de ideile lansate în 2015. Regiunea Cernăuți, cea mai mică după teritoriu, s-a ales cu trei raioane: unul montan – Vijnița, unul foarte mare – Cernăuți și raionul Nistru (cu centrul la Chelmenți, nu la Hotin iar asta de vreo două săptămâni generează proteste) – al doilea după mărime și numărul populației (157 mii de locuitori), care întrunește vechile raioane din estul regiunii Hotin, Chelmenți și Secureni.

După cum rezultă din harta nou înființatelor raioane și cum specifică și publicația românească cernăuțeană Libertatea cuvântului, În componența lui a fost inclusă și Comunitatea Teritorial Unită Mămăliga (cu cinci sate românești și unul ucrainean), în pofida dorinței locuitorilor ei, aceștia preferând să rămână în raionul Cernăuți, împreună cu celelalte localități românești din vechiul raion Noua Suliță.



„N-au ajutat nici adresarea directă către Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul vizitării lui a podului neconstruit de la Marșinți, nici discuțiile din preajma examinării în parlament a chestiunii date la Administrația Regională de Stat, când guvernatorul Serghii Osaciuc i-a primit pe reprezentanții Comunității Teritorial Unite. La fel n-a fost luată în considerare și adresarea societăților național-culturale românești din ținut adresată conducerii țării, care exprima doleanțele comunității românești din regiune: reforma teritorial-administrativă trebuie să asigure satisfacerea necesităților sociale, culturale și spirituale ale românilor din ținutul nostru”, se arată în publicația Libertatea cuvântului. Acum CTU Mămăliga trebuie să găsească posibilități de a-și menține legăturile național-culturale cu celelalte comunități românești din componența altui raion – Cernăuți iar provocarea este ca granița administrativă să nu treacă prin sufletul românilor. În acest sens se reamintește istoria satului Colincăuți, care până nu demult a fost unicul sat majoritar românesc din fostul raion Hotin.

Lansată acum 5 ani, reforma descentralizării din Ucraina a fost finalizată juridic cu mari dificultăți. La 17 iulie Rada Supremă (parlament unicameral) a micșorat de trei ori numărul raioanelor prin comasarea lor.

Decizia a fost susținută de fracțiunea parlamentară pro-prezidențială „Slujitorul poporului” și alte două grupuri de parlamentari: „Încredere” și „Pentru viitor”. Inițial, după cum precizează o analiză publicată în BucPress sub semnătura lui Marin Gherman, au avut loc comasări de sate și orașe în baza principiului de unire benevolă (care a durat cu mult mai mult decât se planifica inițial), apoi soarta localităților care au rămas în afara acestui proces s-a decis la ședințele Cabinetul de Miniștri, după consultări cu Administrațiile Regionale de Stat (care reprezintă Guvernul în regiuni), dar și cu parlamentarii din circumscripțiile uninominale.



Comasarea localităților a avut loc din necesitatea de a reduce cheltuielile administrative și a optimiza serviciile sociale. „Au apărut și o serie de comune românești importante în regiunea Cernăuți, cu primari capabili să identifice fonduri pentru dezvoltarea acestor localități, dar și să păstreze – pe cât este de posibil – identitatea națională. Ce-i drept, această constatare nu este o regulă, ci mai mult o excepție”, se mai specifică în respectiva analiză. În opinia acestuia, dacă reforma era realizată corect, cu descentralizare maximă, nu mai conta numărul de români (15, 20, 80 la sută) în cadrul unui raion, pentru că raioanele erau structuri formale, iar epicentrul vieții social-politice rămâneau comunele. Fără comuna Mămăliga, etnicii români vor reprezenta circa 24% din populația raionului Cernăuți, o cifră foarte mică.

Conform calculelor autorităților ucrainene românii vor fi și mai puțini în raionul Cernăuți în legătură cu divizarea oficială români / moldoveni. Spre deosebire de Ungaria și Bulgaria care au obținut pentru etnicii săi câte un raion separat (Beregovo în Transcarpatia și Bolgrad în Odesa), România nu a reușit / nu a încercat să reușească acest lucru. (D.P.)