“Produs în Bucovina” – mai mult vorbă decât faptă

Din cele 480 de produse tradiţionale atestate la nivel naţional, doar 13 sunt înregistrate în judeţul nostru. Practic, doar patru firme din judeţ şi-au omologat produsele ca fiind tradiţionale, dintr-un domeniu extrem de restrâns. 7 dintre acestea sunt preparate din porc, atestate pentru Andelvero Prod Com SRL Câmpulung. Un păstrăv afumat de la SC Păstrăvul Auriu Vatra Dornei, dar şi câteva brânzeturi de la două firme din Fundu Moldovei şi Câmpulung  întregesc lista mărcilor tradiţionale “bucovinene” cu care se face atâta tam-tam de câţiva ani. Spre comparaţie, în Braşov sunt înregistrate 143 de produse tradiţionale, în Maramureş 56 . Chiar şi judeţul vecin, Botoşani, ne-a depăşit în clasamentul anunţat de Ministerul Agriculturii, având înregistrate 23 de produse tradiţionale. Dacă mai adăugăm că Suceava nu are înregistrat niciun produs pe lista reţetelor consacrate, campaniile anuale itinerante de genul “Produs în Bucovina” nu prea îşi găsesc finalitatea 

 

Viorel Morărescu, director general în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a declarat zilele acestea că Ministerul Agriculturii din România a atestat până în prezent  480 de produse tradiţionale, judeţele Braşov şi Maramureş aflându-se în top cu 143, respectiv 56 de produse, în timp ce 15 judeţe nu deţin niciun un produs atestat. “Până la această dată avem atestate 480 de produse tradiţionale şi alte 10 dosare în lucru. Reatestarea continuă până când vom avea suficiente produse în piaţă, dar şi în funcţie de solicitările consumatorilor. Pot spune că produsele atestate după noua legislaţie sunt mult mai apreciate, iar cei care produc spun că le-au crescut vânzările cu 20-25%. Este foarte important că aceşti producători nu fac rabat de la calitate”, a subliniat Viorel Morărescu. Acesta a precizat că în perioada următoare vor începe verificările în teren, “pe tot ceea ce înseamnă trasabilitatea produsului”. Din păcate, în ciuda eforturilor constante pe care le-au solicitat ani la rând oficialii edilii judeţeni producătorilor din Suceava să îşi puncteze personalitatea pe listele de producători tradiţionali, rezultatul este mai degrabă modest. Doar 13 produse tradiţionale din judeţul Suceava sunt înregistrate, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii 724/2013 în baza de date a MADR. Sapte dintre acestea sunt preparate din porc, atestate pentru Andelvero Prod Com SRL Câmpulung, firma renumitului de-acum mezelar Baciu. Este vorba mai precis despre “muşchiul copt în jar Baciu”, “jambonul ţărănesc Baciu”, “cârnaţii boereşti Baciu”, “costiţa hiţuită Baciu”, “muşchiul haiducesc Baciu”, ‘toba Baciu” şi “chişca Baciu”. La capitolul preparate din peşte, doar SC Păstrăvul Auriu Vatra Dornei şi-a înscris un produs – “păstrăvul afumat Dulgheru Bucovina”. In domeniul preparatelor din lapte, inspiraţia bucovinenilor este dusă chiar şi mai sus, provocând în continuare efecte hilare: firma Liţu Prod SRL  a înregistrat produsul tradiţional “caşcaval Izvorul alb” dar şi mai important este că un competitor din acelaşi sector de producţie a înregistrat patru produse cu denumiri pline de sens, cu precizarea că este vorba despre firma SC De lut Prod Com SRL Fundu Moldovei. Este vorba despre “caşcaval afumat De lut”, “caş De lut”, “brânză frământată De lut” şi, desigur, “urdă De lut”.
Cum am arătat deja, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, cele mai multe de produse tradiţionale atestate sunt în judeţul Braşov, respectiv 143 de produse, acesta fiind urmat de judeţele Maramureş, cu 56 de produse, Alba — 46, Argeş — 33, Satu Mare — 26, Botoşani — 23 şi Covasna—20. “Din păcate, avem 15 judeţe care nu au niciun un produs atestat până la această dată”, a menţionat Morărescu. Este vorba de judeţele Bacău, Călăraşi, Constanţa, Caraş Severin, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Teleorman, Vaslui şi Vrancea. Cum se observă şi la nivelul judeţului Suceava, la nivel naţional cele mai multe produse tradiţionale atestate sunt cele din carne -195, urmate de produsele din lapte -120, pâine, produse de panificaţie şi patiserie – 71, legume/fructe – 43, peşte-18, băuturi -30, alte produse – 3.
Datele MADR relevă că în anul 2014 au fost reatestate 309 produse pe noua legislaţie, iar în 2015 — 171, iar alte 242 de dosare au fost respinse. “Noi îi controlăm anual pe producătorii tradiţionali, dar şi în această perioadă, pe tot ceea ce înseamnă trasabilitatea produsului: materie primă, procesare şi reţetă. Odată cu depunerea documentaţiei trebuie să verificăm în teren ce scrie în caietul de sarcini, iar controalele sunt efectuate nu doar de Ministerul Agriculturii ci şi de celelalte instituţii implicate, respectiv Ministerul Sănătăţii, ANPC şi ANSVSA”, a declarat Viorel Morărescu, directorul general din  MADR.
Nimic consacrat oficial pe lista omologată de Ministerul Agriculturii, în judeţul Suceava
Separat de produsele tradiţionale înregistrate prin ordinul 724/2013 mai sus amintit, un alt ordin al ministrului Agriculturii, cu numărul 394/2014 stabileşte reţetele consacrate. Aici sunt trecute deocamdată, la nivel naţional, 40 de reţete din carne, şapte din panificaţie şi 22 preparate din lapte. De la sine înţeles că pe această listă extrem de scurtă la nivel naţional, judeţul Suceava nu se regăseşte niciunde. De altfel, în ceea ce priveşte produsele atestate conform reţetelor consacrate, Viorel Morărescu a recunoscut că înregistrarea a fost mai slabă: “La produsele atestate conform reţetelor consacrate stăm un pic mai slab. Sunt doar 69 de produse. Din punctul meu de vedere mă aşteptam la mai multe până la această dată. Deşi există şi aici foarte mult interes cred că nu este cunoscută foarte bine legislaţia de către producători. Trebuie însă şi o informare a consumatorilor pentru că nu mulţi ştiu ce sunt aceste produse consacrate şi mai ales că pot fi cumpărate din marile lanţuri de magazine din România. Pe partea asta avem 7 produse de panificaţie atestate, 40 de produse din carne şi 22 din lapte”, a adăugat Morărescu. Judeţele Neamţ, Prahova, Sibiu, Argeş şi Ilfov sunt judeţele cu cele mai multe produse atestate conform reţetelor consacrate. La finele anului 2013, România era una dintre ţările din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de produse atestate la nivel naţional, însă după modificarea şi înăsprirea regulilor de atestare, numărul produselor tradiţionale româneşti s-a redus de aproape 10 de ori, de la 4.500 la 480 în prezent. Conform condiţiilor din noua legislaţie, produsul tradiţional trebuie în primul rând să fie fabricat pe teritoriul României, nu trebuie să fie obţinut în mod industrial, nu trebuie să conţină aditivi alimentari, iar procesul tehnologic şi modul de procesare al produselor trebuie să aibă o caracteristică tradiţională, cu o reţetă transmisă de la o generaţie la alta, cel puţin cu 30 de ani înainte de momentul omologării. Pentru aceasta este nevoie de dovezi concrete, producătorul de mezeluri sucevean Baciu de exemplu prezentând la structurile Ministerului Agriculturii pentru omologarea produselor sale documente scrise cu reţetele păstrate de la înaintaţii săi. (Neculai ROSCA)