Marile lanuri galbene de rapiţă ar putea fi anul acesta doar o tristă amintire în judeţul Suceava

Pe jumătate din terenurile însămânţate cu rapiţă în judeţ, circa 800 de hectare, planta nu a supravieţuit gerului venit imediat după ce a încolţit, spune directorul Direcţiei Agricole Suceava, Vasile Costan 

Cultura de rapiţă de pe ogoarele din judeţul Suceava este pusă în pericol de îngheţul venit în prima partea a primăverii, imediat după ce sămânţa a intrat în vegetaţie, a explicat directorul Direcţiei Agricole Suceava, Vasile Costan.
După ce anul trecut culturile de rapiţă pe sole extinse au făcut deliciul amatorilor de peisaje deosebite, cu florile galbene ce se lăsau fotografiate fără a cere nimic în schimb, anul acesta cultivatorii acestei plante au trecut printr-o situaţie fără precedent. Inginerul Vasile Costan, directorul Direcţiei Agricole Suceava a arătat că din cele 1.500 de hectare de rapiţă însămânţate în toamna anului trecut, circa 800 de hectare, mai bine de jumătate din suprafaţă au fost “întoarse”, cum se spune în termeni agricoli. Astfel, din cauza condiţiilor climatice de pe parcursul toamnei, iernii şi primăverii acestui an, sămânţa pusă în pământ la sfârşitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie a anului trecut într-o perioadă de secetă, a germinat mai târziu, după ploile de toamnă care au venit târziu, iar un îngheţ venit mai devreme au omorât efectiv plantele abia născute. Fermierii, persoane juridice, au cerut Direcţiei Agricole Suceava să se constate această situaţie, nu pentru că ar avea pretenţii la despăgubiri, fiindcă pământul va fi replantat acum în primăvară cu altceva dar au nevoie de o acoperire pentru cultura de rapiţă declarată în toamna anului trecut şi eşuată din cauza fenomenelor meteorolo-gice. Ei se tem acum în primul rând nu de vreme, ci de inspectorii de la ANAF care dacă vor veni să verifice documentele afe-rente cheltuielilor înfiinţării culturilor de rapiţă vor constata recolta din producţia estimată nu se va regăsi în hambare ori în facturile cu livrări. “Fermierul ar urma să fie chestionat unde se află marfa declarată ca potenţial obţinută şi ar putea să primească amenzi, în condiţiile în care marfa nici măcar nu a existat” a mai spus directorul Direcţiei Agricole Suceava, Vasile Costan.
Anul trecut, zeci şi sute de hectare, în sole mai mari sau mai mici, din terenul agricol al judeţului nostru erau cultivate cu rapiţă, o specie aproape necunoscută pentru cultivatorii suceveni, până acum câţiva ani. De la un an la altul însă această cultură a prins teren în detrimentul culturilor tradiţionale – cartofi, porumb, alte cereale, dar, ceea ce este mai important, a ocupat o bună parte dintre terenurile care ani în şir au stat pârloagă. Acum un an, în tot judeţul a fost recoltată rapiţă de pe 1.528 de hectare în judeţul nostru. “Este o cultură mai bănoasă şi care are desfacerea asigurată. Direcţia Agricolă Suceava a promovat-o, explicând fermierilor că a cultiva rapiţă este mai avantajos decât alte culturi de toamnă pentru că preţul de valorificare este mai bun, iar consturile de înfiinţare a unei astfel de culturi sunt de asemenea reduse”, au explicat specialiştii agricoli acum un an. Argumentele lor pentru oportunitatea cultivării acestei specii de plante în judeţul nostru sunt pragmatice: In zona noastră se obţine în medie o cantitate de 2.650 de kilograme de boabe de rapiţă la hectar. Comparativ, producţia medie de orz pentru aceeaşi suprafaţă este de 2.400 de kilograme, de orzoaică de toamnă de 2.500 de kilograme, orzoaică de primăvară 2.100 de kilograme, la grâu, secară, triticale, producţia medie este de 2.770 de kilograme la hectar, la ovăz 2.270 de kilograme, la floarea soarelui – 1.900 de kilograme la hectar, porumb – 3.600 de kilograme la hectar. La unele cereale producţia este mai mare decât la rapiţă dar trebuie ţinut cont de faptul că anul trecut, de exemplu, un kilogram de cereale, de orice fel, de la orz şi grâu la porumb, s-a vândut în medie cu maxim 70 de bani kilogramul, de către fermieri către achizitori. Dar la rapiţă preţul de achiziţie de cu un an înainte a fost de 1,5 lei pe kilogram, mai mult decât dublul ofe-rit pentru celelalte produse agricole amintite mai sus. “Producţia bună, preţul bun la vânzare şi costul mic de înfiinţare, faţă de alte culturi, asigură o rentabilitate mult mai mare pe hectarul de cultură”, se spunea acum un an. Condiţiile climaterice nefaste din iarna care tocmai a trecut par acum să inducă ideea că nici rapiţa, ca şi cultură agricolă, nu mai este ce a fost. (Neculai ROSCA)