Investiţiile Primăriei Câmpulung, în pericol din cauza centralei termice muzeu care a funcţionat doar o zi în ultimii opt ani

Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc poate intra în faliment din cauza centralei termice de cogenerare inaugurată în 2010, dar care a funcţionat o singură zi, la inaugurare. Municipalitatea trebuie să achite anual o rată de 1,2 milioane de euro pentru un credit luat în numele său de Consiliul Judeţean Suceava

Primăria Câmpulung Moldovenesc este într-o situaţie critică deoarece are de achitat ratele de capital şi dobânzile la creditul pentru implementarea proiectului „Suceava – Utilităţi şi Mediu”, în condiţiile în care centrala termică de cogenerare construită în oraş în urmă cu opt ani de zile nu este funcţională şi probabil nu va fi funcţională niciodată.

„Dacă Guvernul nu va găsi o soluţie prin care creditul să fie preluat de Ministerul de Finanţe, atunci locuitorii din Câmpulung Moldovenesc au de plătit până în anul 2031, anual, 1,2 milioane de euro pentru o investiţie nefinalizată şi care nu va funcţiona niciodată, care va bloca dezvoltarea municipiului. Primăria trebuie să plătească în acest an ratele aferente anilor 2017 şi 2018 în valoare totală de 2,4 milioane de euro, guvernul actual fiind primul guvern care nu a plătit aceste sume. Din discuţiile şi întâlnirile avute cu câmpulungenii a reieşit faptul că problema cea mai arzătoare în momentul de faţă pentru comunitate este asfaltarea şi repa­rarea străzilor. Vreau să fac precizarea că municipiile nu pot accesa fonduri europene pentru asfaltări şi nici obţine finanţare prin PNDL2, ci doar comunele şi municipiile reşedinţă de judeţ. Singura sursă de finanţare pentru asfaltări în municipii este bugetul local. Comunele şi-au asfaltat drumurile de tarla, iar municipiile au străzi neasfaltate”, a declarat plin de nemul­ţumire primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură.

Centrala termică de cogenerare din Câmpulung Moldovenesc a fost construită în perioada 2004 – 2010, valoarea totală a investiţiei ridicându-se la suma de 14 milioane de euro. Banii au fost alocaţi municipiului Câmpulung Moldo­venesc în baza programului „Su­ceava – Utilităţi şi Mediu la standarde europene”, un proiect în va­loare totală de 86,3 milioane de euro derulat de Consiliul Judeţean Suceava.

Centrala de la Câmpulung Mol­dovenesc a fost inaugurată în anul 2010, însă de atunci şi până în prezent nu a fost funcţională decât la inaugurare, deoarece nu are cui fur­niza agent termic. Vechiul sistem de încălzire al municipiului a funcţionat până în iarna anului 1996. De atunci, localnicii şi-au găsit alte surse de încălzire, respectiv sobe, radiatoare electrice şi centrale de apartament.

Oamenii nu au dorit să se racordeze la noua centrală deoarece trebuiau să scoată din buzunare câte 650 de euro, după ce proiectul centralei termice de cogenerare nu a prevăzut şi racordarea apartamentelor la reţea, ci doar aducerea ţevilor până în apropierea blocurilor.

Instituţiile publice şi unităţile de învăţământ din Câmpulung Moldovenesc sunt încălzite la rândul lor cu centrale performante pe lemne. Până şi Primăria din localitate a fost dotată în cursul anului 2012 cu două centrale pe gaz metan ce asigură furnizarea de căldură în instituţie.

Programul „Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava” mai mult a încurcat decât a ajutat

Obiectivele programului „Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”, demarat prin bani împrumutaţi de la Deutsche Bank Londra (83 de milioane de euro) de către Consiliul Judeţean Suceava, sunt: alimentarea cu gaze naturale a 4 oraşe şi 60 de localităţi ale judeţului, reabilitarea sistemelor de alimentare şi distribuţie de căldură, realizarea de centrale termice în municipiile Ră­dăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei. Pentru realizarea acestui proiect în perioada 2002 – 2014, cât şi pentru exploatarea ulterioară s-a înfiinţat societatea comercială BucovinaEcotermGaz SA în subordinea Consiliului Judeţean Suceava.

Concret, serviciul de alimentare cu energie termică în sistem de cogenerare funcţionează doar într-o singură localitate din cele 4 în care s-au realizat centrale de cogenerare în judeţul Suceava, respectiv la Rădăuţi. Alimentarea cu gaze naturale s-a realizat într-o singură localitate, conductele de transport gaze naturale de înaltă presiune nefiind finalizate. Nefinalizarea conductei de transport gaze naturale de înaltă presiune pe tronsonul Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, cât şi prelungirea termenelor iniţiale de execuţie a lucrărilor au avut ca rezultat nepunerea în funcţiune a celorlalte trei centrale de cogenerare prin pierderea consumatorilor din sistemul centralizat de încălzire şi imposibilitatea racordării la alimentarea cu gaze naturale.

Conform celor de la Curtea de Conturi care au efectuat un audit pe această temă, 62 de localităţi plătesc împrumutul angajat în numele lor de Consiliul Judeţean, până în 2031, însă doar câteva beneficiază de banii împrumutaţi. (Dănuţ ZUZEAC)