Friday , April 26 2024

Fermierii cinstiţi cer să fie audiaţi de DNA pentru a explica modul în care au fost furaţi de APIA Suceava

apia suceava [800x600]

Toţi funcţionarii APIA şi DSVSA acuzaţi că au deturnat fonduri europene de cel puţin 5 milioane de lei au scăpat de arest. Ieri dimineaţă, Tribunalul Suceava a decis ca directorul general al APIA, Gheorghe Benu şi directoarea adjunctă de la APIA Suceava, Delia Moldoveanu să fie cercetaţi în stare de arest la domiciliu, Concomitent, fermieri suceveni care au cheltuit bani în încercarea de a demostra că cultivă pământ ori cresc animale, au cerut Serviciului Teritorial al DNA Suceava să fie audiaţi pentru a explica ce au păţit când au solicitat subvenţiile meritate. Conform acestora, dosarele depuse de fermierii corecţi nu au fost luate în seamă fiind favorizaţi fermieri fictivi. Comisia Europeana cere României să ia toate măsurile pentru a garanta că dimensiunile fraudei cu fonduri UE de la Suceava sunt pe deplin cunoscute si banii recuperati in totalitate

BENU1 [800x600]
Gheorghe Dorel Benu

Acţiunea procurorilor anticorupţie declanşată la Suceava privind oferirea de subvenţii ilicite fermierilor, din bani europeni, se va desfăşura fără niciun arestat, după o operaţiune de anvergură demarată cu trei zile în urmă ce vizează o fraudă de cel puţin 5 milioane de lei, bani europeni plătiţi necuvenit unor fermieri fictivi, printre aceştia parohii şi mănăstiri. Ieri, Tribunalul Suceava a confirmat, după o amânare a pronunţării de 12 ore, arestul la domiciliu pe numele lui Gheorghe Dorel Benu, directorul general al APIA Central Bucureşti şi a Deliei Moldoveanu, director adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava. In cursul serii de joi, aceeaşi instanţă a dispus cercetarea în stare de libertate, sub control judiciar, a celorlalţi doi reţinuţi în dosarul fraudării de fonduri europene aferente subvenţiilor agricole instrumentat de procurorii DNA la iniţiativa Serviciului Teritorial Suceava al acestei structuri. Este vorba despre consilierul judeţean – Ioan Piticari şi medicul veterinar Neculai Toma. Judecătorii de la Tribunalul Suceava, unde au fost depuse cu o zi înainte propunerile de arestare preventivă şi referatele prin care se justifica oportunitatea luării acestei măsuri privative de libertate pentru consilierul judeţean PNL, Ioan Piticari – preşedintele unei asociaţiei de creştere a animalelor şi medicul veterinar Neculai Toma, au dispus cercetarea acestora în stare de libertate. Procurorul şef al Serviciul Teritorial Suceava – DNA, Mihaela Mihai, a declarat că unitatea de parchet pe care o conduce a făcut recurs faţă de hotărârea luată de judecători, apreciind că pentru buna desfăşurare a anchetei, toţi cei patru inculpaţi trebuie să fie judecaţi în stare de arest, pentru a nu influenţa ancheta. Tot ieri, la Serviciul Teritorial Suceava al DNA au fost convocaţi şi ceilalţi învinuiţi în dosarul fraudării fondurilor europene de la APIA Suceava, pentru a li se aduce la cunoştinţă măsurile restrictive ce au fost luate împotriva lor. Pe lângă cei deja menţionaţi au fost convocaţi la DNA Suceava Nicoleta Cheler, Ionela Melania Blănariu şi Lya Chiriac, angajate ale APIA Suceava, medicul veterinar Lucian Ciobanu, de la DSVSA Suceava, avocatul sucevean Anca Popovici, directorul APIA Suceava, Eugen Mogoş şi fostul primar al municipiului Câmpulung Moldovenesc, Constantin Gabriel Serban, cărora le-au fost comunicate măsurile restrictive luate împotriva lor pe parcursul urmăririi penale. Dacă Eugen Mogoş a scăpat ieftin, cu interdicţia de a părăsi ţara, ceilalţi funcţionari APIA, dar şi fostul primar al municipiului Câmpulung Moldovenesc, Constantin Gabriel Serban s-au ales cu interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu, asemeni celorlaţi trei inculpaţi în dosar, funcţionari APIA Central Bucureşti, din subordinea directă a lui Gheorghe Dorel Benu.
Fermieri nemulţumiţi că APIA Suceava a fost „pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă”, au cerut să fie audiaţi de DNA
Procurorii anticorupţie suceveni au început ieri să audieze mai mulţi fermieri din judeţul nostru, nemulţumiţi de faptul că APIA Suceava a fost ani întregi “pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă”, în condiţiile în care o parte dintre solicitanţii au obţinuţi subvenţii pentru suprafeţe cultivate sau pentru numărul de animale existente doar pe hârtie, în vreme ce alţii, de bună credinţă şi nepricepuţi în a-şi construi o bună relaţie la APIA Suceava, nu au putut să beneficieze de subvenţii chiar dacă lucrau pământul din fermele proprii şi creşteau animale în grajduri, nu doar pe hârtie. Un exemplu concret îl reprezintă reclamaţia formulată de un fermier din comuna Horodnic de Sus, care a făcut public faptul că a cerut subvenţii pentru 40 de vite pe care le avea în grajd, însă i-a fost aprobată subvenţia doar pentru 13 dintre acestea. Asta în condiţiile în care în aceeaşi localitate, Ioan Piticari, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Crescătorilor de Taurine Piatra Soimului şi Asociaţia Crescătorilor de Animale Horodnic, au solicitat şi obţinut pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene şi de la bugetul de stat pentru campaniile agricole. Astfel, cu sprijinul funcţionarilor APIA, au fost acordate ilegal subvenţii acestor asociaţii, cuantumul sumelor plătite fiind de peste 785.000 de lei.

delia Moldoveanu 34 [800x600]
Delia Moldoveanu

Directorul general al APIA şi adjuncta de la APIA Suceava arestaţi la domiciliu, pentru 30 de zile, fostul primar de la Câmpulung, Constantin Gabriel Serban cu interdicţie de părăsire a localităţii
Ieri, Tribunalul Suceava a respins ca neîntemeiate propunerile Serviciului Teritorial al DNA Suceava cu privire la luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii Delia Moldoveanu şi Gheorghe Dorel Benu, magistraţii suceveni dispunând împotriva acestora luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, pentru o durată de 30 de zile, începând cu data de 6 iunie 2014. In sarcina Deliei Moldoveanu s-au reţinut infracţiunile de “acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiei” şi “abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”, în timp ce Gheorghe Dorel Benu este acuzat de “abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”. Serviciul Teritorial Suceava al DNA a demarat miercuri, 4 iunie 2014, în urma unei anchete iniţiate pe la începutul anului, descinderi la sediul APIA Suceava, la sediul central al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură central, din municipiul Bucureşti, la DSVSA Suceava dar şi la alte câteva locaţii din judeţele Suceava, Iaşi şi Dâmboviţa, în scopul destructurării unui grup infracţional a cărei conducător era chiar directorul adjunct al APIA Suceava, Delia Moldovanu care, împreună cu mai mulţi complici – funcţionari publici din instituţia unde lucrează, alţi funcţionari de la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, medici veterinari şi apropiaţi, au pus la cale o strategie prin care parohii şi mănăstiri, entităţi deţinătoare de teren agricol ori de animale dar şi alţi ferimeri, au încasat nejustificat bani din bugetul european în contul subvenţiilor oferite pentru sectorul zootehnic ori pentru suprafaţa de teren exploatată agricol. Valoarea prejudiciului produs prin înscrieri în fals în baza de date a APIA central, operaţiune efectuată în serverul central de către lucrătorii Agenţiei de plăţi de la Suceava depăşeşte 5 milioane de lei (circa 1,2 milioane de euro). Cercetările în acest dosar vizează admiterea la plată a unor cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic, unor persoane fizice, juridice, inclusiv parohii şi mănăstiri, ce nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate, arată procurorii. Anchetatorii susţin că, pentru obţinerea ilegală de subvenţii în domeniul zootehnic, doctori veterinari din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi Siguranţa Alimentelor Suceava, în complicitate cu doctori veterinari concesionari, au înfiinţat exploataţii fictive de creştere a animalelor pe numele unor fermieri, le-au înregistrat în Registru Naţional al Exploataţiilor şi în Baza Naţională de Date a ANSVSA, în vederea obţinerii pe nedrept de la APIA Suceava a primelor care se acordă producătorilor agricoli în cadrul plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic. Astfel, pentru îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, doctorii veterinari suspectaţi în acest dosar ar fi modificat, în Baza Naţională de Date a ANSVSA – SNIIA, data înfiinţării exploataţiilor sau a mişcărilor de animale, în unele cazuri fiind utilizate exploataţii virtuale. Totodată, potrivit procurorilor, având în vedere cercetările efectuate de DNA Suceava începând cu luna decembrie 2013, reprezentanţi ai APIA Suceava şi APIA central au făcut o serie de demersuri astfel încât să facă dificile acţiunile de control ale persoanelor sau instituţiilor abilitate ori au încercat să transfere responsabilitatea pentru prejudiciu exclusiv în sarcina solicitanţilor subvenţiilor. “În acelaşi context, medicii veterinari concesionari au falsificat documente pentru a induce în eroare echipele de control, i-au instigat pe fermieri la mărturie mincinoasă referitor la faptul că au deţinut animalele pentru care au fost depuse cereri de subvenţie, dar că între timp le-au tăiat şi consumat”, a precizat DNA.
Daniel Constantin, ministrul Agriculturii: „Stiam de situaţia de la Suceava”
„Stiam de situaţia de la Suceava, nu neapărat de la APIA, a fost un control intern care s-a efectuat în urmă cu câteva luni acolo. Un control intern de la APIA Suceava, apoi un control intern de la APIA Central. Ce s-a discutat acum reprezintă 0,003-0,004% din ce s-a absorbit în anul 2013, deci nu vreau să mă gândesc aşa de departe. Important e să vedem care sunt fraudele acolo, dacă ele există”, a spus ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Acesta a mai adăugat că „n-aş vrea să cred că la vârf ar putea să existe cineva care să protejeze cea mai mică fraudă în gestionarea fondurilor europene”. (N.R., C.Z.)

CE cere României să ia toate măsurile pentru a garanta că dimensiunile fraudei cu fonduri UE de la Suceava sunt pe deplin cunoscute
Comisia Europeană (CE) salută faptul că autorităţile române au identificat presupusa fraudă cu fonduri UE pentru agricultură din regiunea Suceava şi că s-au luat măsurile necesare în mod rapid şi eficient, solicitându-le acestora să facă tot ce este necesar pentru a garanta că dimensiunile acestei fraude sunt pe deplin cunoscute, informează un comunicat dat publicităţii de Reprezentanţa CE la Bucureşti. În comunicat este citat Roger Waite, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, şi se menţionează că declaraţia sa vine în urma articolelor din presa românească potrivit cărora Direcţia Naţională Anticorupţie a decis să acţioneze în legătură cu afirmaţiile privind utilizarea frauduloasă a fondurilor europene pentru agricultură în regiunea Suceava.
“Salutăm faptul că autorităţile române au identificat presupusa fraudă şi s-au luat măsurile necesare în mod rapid şi eficient. Autorităţile române trebuie să facă tot ceea ce este necesar pentru a garanta că dimensiunile acestei fraude sunt pe deplin cunoscute şi pentru a recupera fondurile care au fost acordate în mod incorect”, afirmă Roger Waite, citat în comunicat.
“Este important să existe toate garanţiile că sunt protejate interesele financiare ale Uniunii Europene şi contribuabililor săi. Acest lucru este important pentru agricultori şi societate în toate statele membre, inclusiv, desigur, România. Autorităţile române sunt chemate să garanteze că buna gestionare a fondurilor UE, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Plăţi, se face în deplină siguranţă şi să ia toate măsurile necesare în acest sens”, adaugă purtătorul de cuvânt. t
Directorul general al APIA, Dorel Benu, suspendat din funcţie;
Mihai Puţintei, numit interimar
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, l-a suspendat, vineri, din funcţie, pe directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Gheorghe Dorel Benu, în urma hotărârii instanţei judecătoreşti privind arestarea la domiciliu a acestuia, informează MADR.
Potrivit sursei citate, decizia ministrului a fost luată în baza prevederilor articolului 94, pct.1, lit. f din Legea 188/ 1999 privind statutul funcţionarilor publici.
“Pentru asigurarea unei coordonări a APIA, ministrul Agriculturii l-a desemnat în calitate de director general interimar pe domnul Mihai Puţintei, în prezent director general al Direcţiei Generale Buget Finanţe şi Fonduri Europene din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale’, menţionează MADR.
Totodată, la nivelul APIA, se află în desfăşurare controale dispuse de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru identificarea şi corectarea disfuncţionalităţilor şi pentru a asigura Comisia Europeană şi beneficiarii plăţilor europene şi de la bugetul de stat că activitatea APIA se va desfăşura în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană. t

Vezi si

Aur sau argint? Suceveanca Lăcrimioara Perijoc s-a calificat în finala Europenelor de Box de la Belgrad

Pugilista suceveană Lăcrimioara Perijoc s-a calificat joi, 25 aprilie, în finala categoriei 54 kg a …

2 comments

  1. “Frăţică”stai şi tu bine cu gramatica,văd “comentul” tău şi mă mir de ce nu-l scrii cu diacritice,restul poveştii nu mă interesează.
    Aici radio Bocovinckaia,no bine !

  2. Antoniu Poienaru

    APIA si DNA, doua institutii complementare
    Incepand cu data de 1martie 2011, APIA Cluj m-a destituit din functia publica de consilier superior la centrul judetean. Ei si? veti zice.
    Invocand legea avertizorului public, am sesizat neregulile din APIA unei intregi pleiade de politruci care s-a succedat pe la conducerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale(MADR), inclusiv actualului comisar Dacian Ciolos.
    ‘Ciocu’ mic, noi suntem la putere’-pare a fi zis pedelistul certat cu gramatica limbii romane, Serban Gheorghe, fost dir. exec. la Apia Cluj. Acesta si-a simtit scaunul in pericol si mi-a luat in dec. 2009 dreptul de a gestiona dosarele marilor fermieri(peste 50ha), in vederea platilor pe suprafata.
    A adus in locul meu o persoana angajata temporar, facand-o consilier superior ‘in regim de urgenta’ . Apoi a pus-o sa-mi faca un raport la comisia de disciplina din care sa rezulte ca n-as fi gestionat bine dosarele fermierilor, fiind sanctionat cu inca o mustrare.
    Celelalte mustrari veneau de la penelista Ciuca Maria, o alta complexata certata cu gramatica limbii romane, sefa la serviciul IACS sau dir. exec. adj., dupa cum batea vantul asocierilor PDL, PNL sau PSD la guvernare.
    Pe angajata temporar am chemat-o in instanta ca martor, sub juramant, castigand acel proces. Ulterior, angajata temporar a trebuit sa paraseasca Apia deoarece titulara postului isi terminase concediul de maternitate.
    Procesele pe care le am cu Apia continua si astazi la Tribunalul Cluj, dupa aproape patru ani, iar batalia cu pedelistii agentiei s-a transferat in instanta. Una dintre mustrari, alta decat cea amintita mai sus si contestata de mine, a avut un ‘parcurs’ politic impecabil. Judecatoarea Radulescu Alexandrina m-a respins pe fond, trimitandu-mi cauza la Curtea de Apel. Aici am reusit sa intorc procesul spre rejudecare din nou la Tribunalul Cluj.
    La ‘trebonal’ un alt complet a judecat cauza, probabil pedelist, condus de judecatoarea Budisan Anca Maria. Aceasta mi-a respins plangerea, fara sa tina cont de faptul ca APIA nu a prezentat documente ale statului roman in instanta, la solicitarea mea, dupa care am ajuns din nou la Curtea de Apel unde am pierdut.
    Miraculos, in apel, un complet format din trei mandre judecatoare, a dat verdictul respingand actiunea mea cu o viteza suspecta, in mai putin de doua ore de la iesirea din sala.
    M-am adresat imediat inspectiei judiciare din cadrul CSM, sesizand neregulile in judecarea cauzei dar mi s-a raspuns in dodii. Cunoscand smecheria, n-am mai stat pe ganduri si am solicitat un control al departamentului antifrauda din cadrul MAI, care a trimis sesizarea mea ‘spre competenta rezolvare’ aceleiasi inspectii din cadrul CSM. CSM-ul n-a mai avut incotro si a declansat ancheta la Tribunalul Cluj. Dupa ancheta, mi s-a raspuns ca n-am dreptate printr-o scrisoare cu stampile si semnaturi ‘fainosag’.
    Apoi, intamplator sau nu, judecatoarea Budisan Anca Maria de la Tribunalul Cluj, s-a intalnit pe strada cu jurista Apia, pe nume Barbur Cristina. Dupa intalnire, jurista Apia l-a intrebat pe avocatul meu, ce am patit de am reclamat la CSM, raspunsul fiind asteptat chiar de judecatoarea in cauza! De ce oare nu m-am intanit eu cu judecatoarea pe strada, absolut intamplator, pentru a-i explica demersul meu?
    Relatand acest caz unui avocat din Baroul Bucuresti, mi s-a spus ca nu voi mai castiga niciodata vreun proces la Cluj pentru ca am indraznit sa reclam judecatoarea cu pricina. Asa sa fie oare?
    Alt proces si-a urmat cursul in luna mai 2014. Culmea! Am nimerit la aceeasi judecatoare, Radulescu Alexandrina. Din nou, fara sa tina seama de documente ale statului, neprezentate de APIA si solicitate de mine in noua cauza, m-a trimis in din nou la Curtea de Apel. O manevra similara cu procesul aratat mai sus dar si pentru a scapa de dosar, o practica frecventa in toate instatele din tara. Nu voi putea contesta la Curtea de Apel decizia judecatoarei Radulescu Alexandrina pana nu isi motiveaza decizia. Iar motivarea poate veni, daca vor muschii ei, la sfantu-asteapta.
    Daca voi reintoarce cumva din nou acest dosar de la Curtea de Apel la Tribunalul Cluj, pentru rejudecarea cauzei, Radulescu Alexandrina va sti ca un alt complet de judecata va judeca speta, si, uite asa, ‘noi muncim si avem atatea dosare in lucru de numa-numa’, futu-i!.
    Culmea ar fi sa pic din nou la judecatoarea Budisan Anca Maria, sefa sectiei de contentios administrativ de la Tribunalul Cluj, astfel incat, istoria sa se repete: sesizarea CSM, urmata de control si o decizia prin care reclamatul sa-si puna din nou pofta in cui.
    Voi avea vreodata dreptate, daca Budisan Anca Maria este prietena pe Facebook cu Cristi Danilet, judecator in cadrul CSM? Eu cred ca da.
    Procesele le-am inceput in decembrie 2010. Fata de cele amintite mai sus, imi mai raman doua. La cata ‘munca’ are justitia clujeana, dosarele vor fi finalizate peste doi ani, cel putin .
    Daca imi voi cauta dreptatea si la CEDO m-as putea lua cu mainile de cap. Dar nu se mai moare cu dreptatea in mana, ca pe vremea comunismului.
    Procesele aflate in contencios administrativ, doar pentru un delict de opinie, dupa parerea mea, pot fi asemanate cu cele ale penalilor care au devalizat tara dupa ’90. Asta, fara sa fi delapidat perfidul buget national sau cele europene!.
    Nu era mai bine sa-mi fi tras si eu niscaiva hectare de pamant si animale fictive? Sa fi luat banii de la APIA, sa-i fi depus in conturi ascunse. Acum plangeam unpic in arest, trimiteam de dupa gratii cate o ‘lucrare stiintifica’ la Antena 3 sau tundeam iarba la academia lui Hagi, dupa care rezolvam o spaga cu un judecator si scapam cu suspendare.
    Sa observam ce s-a intamplat la Apia de cand am fost destituit: directorul general si adjunctul sau au fost suspendati din functii, ei fiind arestati. Un mare numar de dir. exec. ai centrelor judetene sau sefi ai centrelor locale au fost arestati, iar eu ma judec pentru ca nu am fost ascultator, tacut si fara opinii in fata hotilor si a hotiilor. Asemenea atitudini sunt stipulate in legea functionarului public si legea avertizorului public? Nu cred.
    Sesizarile mele la DNA sau ale fermierilor din toata tara au ramas in cea mai mare parte nerezolvate. Treaba era simpla: sesizai o neregula a Apiei iar DNA iti raspundea ca a trimis plangerea, ‘spre competenta solutionare’, la agentia reclamata, dupa care urma un raspuns defavorabil reclamantului. Va vine sa credeti!?
    Recent am sesizat DNA in cazul lui Voiculescu Dan, cel care lucreaza prin Grivco SA 2400ha de pamant de la ADS(Agentia Domeniilor Statului). Grivco SA, firma latifundiarului, se judeca in instanta cu ADS. Am solicitat, atat in cazul Nana cat si Voiculescu, sa se verifice dosarele de solicitare de subventie pe suprafata si sa nu se faca nicio plata in Campania 2014, pana la o decizie definitiva a instantelor. DNA mi-a raspuns prompt, cu stampile patrate si rotunde, sugerandu-mi sa reformulez sesizarea, solicitand adresa completa si redescrierea faptei si faptuitorului. La Olaf, daca sesizezi o neregula o poti face si anonim. Acolo se demareaza sau nu o ancheta in functie de gravitatea faptei. La DNA nu poti reclama o neregula daca nu treci in sesizare ulita si etajul.
    Doamne-fereste sa faci sesizare la DACIS, departamentul de lupta anti-frauda din cadrul APIA. Astia fac rapoarte dar nu propun nimic. Mai mult, cei de la biroul de audit, spre exemplu, fac solicitari pentru un vot politic pe reteaua intranet a institutiei. Asa a procedat recent fostul director gen. Apia, Nicolae Sterghiu, actual director de audit. Dar individul asta e alt subiect, demn de toata atentia DNA.
    Iata o radiografie a harnicilor functionari din APIA si DNA aflati in slujba cetateanului.
    Daca nu venea la Bucuresti in data de 2.06.2014 seful OLAF si ameninta cu blocarea platior de catre Comisia Europeana din cauza multiplelor nereguli de la Apia, DNA nu ar fi miscat un deget. Chiar si raportul procurorilor dezvaluie faptul ca lui Benu, DNA iar mai fi solicitat in trecut rezolvarea unor sesizari de frauda din Suceava, dar acesta n-a raspuns.
    De ce nu isi formeaza DNA specialisti, cu acces in bazele de date APIA si ANSV si la dosarele fermierilor apoi sa descinda direct in centrele suspectate de frauda?
    Pentru ca APIA si DNA sunt complementare, fiind parca expresia unui bloc inghetat, coordonat de un perpetuu stat mafiot numit Romania.
    http://antoniupoienaru.finantare.ro/2014/06/06/apia-si-dna-doua-institutii-complementare/