Cum a devenit o groapă de gunoi cea mai bună afacere a Primăriei Suceava. Economii de zece milioane de euro printr-o investiție de nici 2,5 milioane de euro

Un proiect de succes al Primăriei Suceava a fost dus la capăt u și nu oricum, ci cu un succes care din punct de vedere financiar este greu de egalat. Cu nici 2,5 milioane euro investiți – cea mai mare parte nici măcar de la bugetul local, ci din fonduri nerambursabile – s-a reușit realizarea unei economii de 10 milioane de euro. Cum a realizat Primăria Suceava aceste economii, a explicat Ion Lungu la Ipotești, acolo unde pe un teren al municipalității (cedat de firma Diasil) s-a făcut ieri recepția lucrărilor de închidere a gropii provizorii de deșeuri

Cea mai recentă dovadă de eficiență în privința fondurilor publice a fost prezentată miercuri dimineață de primarul Ion Lungu care a precizat că din implementarea unui proiect care nu depășește 2,5 milioane de euro, Primăria Suceava a reușit să facă economii de zece milioane de euro. Succesul prezentat de Ion Lungu are legătură cu o problemă cotidiană și anume gestionarea deșeurilor iar chestiunea practică rezolvată de municipalitate a constituit-o depozitarea temporară a deșeurilor.

Cu ani mulți în urmă, la groapa de la Călău nu mai era permis transportul și depozitarea gunoiului menajer, dar nici rampa nouă de depozitare a deșeurilor nu era finalizată la Moara. Soluția „de avarie” găsită atunci era de depozitare temporară pe un teren al celor de la firma Diasil. Condiția, la acea vreme, era să fie transportat ulterior gunoiul de la Ipotești la depozitul de deșeuri de la Moara. Cum aproape cinci ani s-au depozitat deșeuri la Ipotești, acum acestea trebuiau luate de acolo și duse la Moara.

Aceste amănunte ca și altele le-a prezentat primarul Ion Lungu la conferința organizată în teren și a spus că, în mod normal, Primăria ar fi cheltuit zece milioane de euro doar ca să transporte 23.000 de camioane de deșeuri dintr-un loc în altul. De asemenea, odată aduse acestea de la Ipotești la Moara, rampa de depozitare de la Moara s-ar fi umplut cu trei ani mai repede. „Dacă am fi transferat aceste deșeuri la groapa de la Moara costurile creșteau cu 10 milioane de euro. Un alt lucru, la fel de important este că dacă noi am fi dus deșeurile la Moara acest depozit s-ar fi închis cu trei ani de zile mai repede. Grăbeam închiderea depozitului de la Moara”, a declarat Ion Lungu.

Prin urmare, a fost identificată oportunitatea de a atrage fonduri nerambursabile dintr-un program cu granturi norvegiene pentru a se închide și groapa provizorie de deșeuri. După modelul celei de la Călău. Era un prim pas în direcția rezolvării unei probleme spinoase și care, în lipsa proiectului finanțat cu granturi norvegiene, putea costa municipalitatea foarte mulți bani. Inițial, suma estimată pentru închiderea gropii provizorii de deșeuri de la Ipotești era mai mică dar au fost necesare câteva ajustări și devizul a ajuns la peste 2 milioane de euro.

Toate aceste afirmații au fost făcute de primarul Ion Lungu odată cu recepția lucrărilor de închidere in situu a gropii provizorii de deșeuri de la Ipotești. Recepție care a avut loc miercuri, 24 aprilie, și despre care Ion Lungu a spus că a ținut să fie prezentă mass-media pentru a se vedea clar, la fața locului, cum s-a reușit acest proiect. Alături de Ion Lungu, la Ipotești au fost prezenți viceprimarul Lucian Harșovschi, reprezentanții Ministerului Mediului, Inspecției în Construcții, proiectantului și constructorului. Potrivit reprezentantului Ministerului Mediului, această investiție de la Suceava va fi data ca și exemplu de bune practice la nivel național, situația de la Suceava nefiind singulară, ci găsindu-se în cel puțin zece unități administrativ teritoriale din țară care gestionau gropi de deșeuri. „Este un proiect frumos bine realizat de cei de la SUCT. Groapa este dotată cu panouri fotovoltaice deci practic este independent din punct de vedere energetic. Totul este automatizat, sunt camere de luat vederi, etc. S-a făcut o treabă bună”, a spus Ion Lungu. Concluzia edilului a fost aceea că Primăria Suceava și-a făcut datoria în ceea ce privește gestionarea deșeurilor arătând că a închis groapa de la Călău, dar a dat și terenul de 20 de hectare pe care funcționează depozitul ecologic de la Moara. (Dan PRICOPE)