Colonelul Timu, fostul șef al DIPI acuzat că le „ținea spatele” polițiștilor șpăgari de la Permise Suceava, se aștepta ieri să scape de al doilea rechizitoriu al DNA

Colonelul Timu – fost șef al DIPI Suceava – a ajuns din nou la Înalta Curte, după ce Curtea de Apel Suceava a confirmat pe data de 31.05.2023 legalitatea rechizitoriului DNA. Este vorba despre a doua încercare a procurorilor anticorupție de a-l trimite în judecată pe Florin Constantin Timu, după ce Înalta Curte a anulat pe 28.06.2022 o serie de probe și a restituit cauza la DNA. Ca urmare a restituirii cauzei la unitatea de parchet, a fost dispusă reluarea urmăririi penale, iar procurorii au administrat probe noi, colonelul fiind din nou trimis în judecată pe data de 14.12.2022. Pe data de 31.05.2023, Curtea de Apel Suceava a confirmat din nou rechizitoriul DNA și a dispus începerea judecății în dosarul lui Timu pentru luare de mită. Așa a ajuns colonelul DIPI din nou la Înalta Curte, unde a contestat soluția, pronunțarea urmând a fi anunțată astăzi, 10 ianuarie 2024, însă completul de judecată a amânat anunțarea unei decizii până pe 7 februarie.

Florin Constantin Timu este acuzat că, pe vremea când era șef la DIPI Suceava, a luat mită de la Radu Ionuț Obreja (la data faptelor comisar şef de politie şi şef al Compartimentului Regim Permise de Conducere şi Examinări din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava), pentru a trece cu vederea activitățile ilegale comise de acesta din urmă la Serviciul Permise Suceava. Obreja lua șpăgi la rândul lui de la candidații care voiau să obțină permisul de conducere.

Acum, Florin Constantin Timu a invocat excepţia nulităţii absolute a ordonanţei de reluare a urmăririi penale din 12.07.2022, deoarece a fost dispusă de noul procuror de caz, nu de procurorul ierarhic superior.

În plus, spune Timu, hotărârea a fost luată fără a fi menţionate actele ce urmează a fi efectuate, motiv faţă de care actele întocmite ulterior ordonanţei de reluare a urmăririi penale, inclusiv rechizitoriul, sunt lovite de nulitate absolută.

„Judecătorul de cameră preliminară constată că, deşi nu se prezintă expres în dispozitivul ordonanţei actele de urmărire penală ce urmează a fi efectuate, în motivarea ordonanţei se stipulează în mod clar că în cauză se impune completarea urmăririi penale prin readministrarea în condiţii de legalitate a probelor excluse de judecătorii de cameră preliminară, fiind enumerate mijloacele probatorii şi probele ce au fost înlăturate fizic din dosarul de urmărire penală”, se arată în motivarea Curții de Apel Suceava din data de 31.05.2023.
Radu Ionuț Obreja, cel care-i dădea șpăgi lui Timu din mitele luate de el la Serviciul Permise Suceava, a invocat la rândul lui nelegalitatea verificării rechizitoriului, arătând că procurorul şef care a efectuat verificarea nu are calitatea de militar, deși procurorul de caz are această calitate.

„Judecătorul de cameră preliminară constată că procedura de verificare a rechizitoriului respectă dispoziţiile legale în materie, întrucât rechizitoriul a fost verificat de procurorul şef de secţie, pentru care dispoziţiile legale nu instituie obligativitatea de a avea calitatea de procuror militar”, se arată în hotărârea Curții de Apel Suceava, citată de Ziare.com.

Şeful Serviciului Judeţean de Protecţie Internă Suceava şi şeful Compartimentului Regim Permise de Conducere şi Examinări Suceava au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru luare de mită, divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională, fals în declaraţii, respectiv dare de mită.

Potrivit unui comunicat al DNA, Florin Constantin Timu, la data faptelor colonel, şef al Serviciului Judeţean de Protecţie Internă Suceava (structură de informaţii din subordinea Ministerului Afacerilor Interne), a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de:

• luare de mită, în formă continuată,
• divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională, în formă continuată,
• folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii
• fals în declaraţii în formă continuată.

De asemenea, a mai fost trimis în judecată Radu Ionuţ Obreja, la data faptelor comisar şef de politie şi şef al Compartimentului Regim Permise de Conducere şi Examinări din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava, pentru comiterea unei infracţiuni de dare de mită, în formă continuată.

Anterior, pe 27 noiembrie 2020, DNA îl deferise justiției pe Radu Ionuț Obreja pentru constituirea unui grup infracțional organizat la nivelul Serviciului Permise Suceava, mai exact pentru că lua bani (până la suma record de 20.000 de euro) de la candidații care voiau să obțină ilegal permisul de conducere.

Radu Ionuț Obreja a beneficiat de sprijinul lui Timu de la SJPI Suceava, rețin procurorii DNA.

„În scopul asigurării protecţiei juridice a activităţii infracţionale de corupţie desfăşurată la nivelul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.Î.V) Suceava, în perioada 2017 – 2020, inculpatul Timu Florin Constantin, în calitate de şef al Serviciul Judeţean de Protecţie Internă Suceava, ar fi pretins şi, ulterior, ar fi primit de la inculpatul Obreja Radu-Ionuţ, în mod direct sau prin intermediar, diverse sume de bani (în total 25.100 euro) pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu legate de informarea organelor de urmărire penală cu privire la cele menţionate mai sus”, se arată în comunicat.

Sursa citată a precizat că Timu i-ar fi divulgat lui Obreja informaţii secrete de stat.

„De asemenea, în aceeaşi perioadă, inculpatul Timu Florin Constantin i-ar fi divulgat fără drept lui Obreja Radu-Ionuţ, şef al Compartimentului Regim Permise de Conducere şi Examinări din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Suceava, informaţii secrete de stat, clasificate „strict secret”, dar şi informaţii nedestinate publicităţii pe care le deţinea în virtutea funcţiei, astfel încât Obreja Radu-Ionuţ sau complicii săi să poată evita o eventuală răspundere penală”, a mai precizat DNA.

Procurorii au menţionat că în perioada 2018 – 2020, Florin Constantin Timu ar fi consemnat în cuprinsul declaraţiilor de avere date necorespunzătoare adevărului referitoare la mai multe imobile, se mai arată în materialul publicat de Ziare.com.