Adevărata stare a economiei sucevene: avem cele mai mici salarii din toată Moldova, iar cel mai mare angajator din judeţ este furnizorul de apă

In judeţul Suceava, firma cu cei mai mulţi angajaţi a ajuns să fie operatorul public ACET SA, firma care se ocupă de reţelele apă şi ca­nalizare  – cu 806  angajaţi. Abia pe locul al doilea se află EGGER, cu 681, urmată de producătorul de îngheţată Betty Ice, cu 609 an­gajaţi. Spre comparaţie, în judeţele învecinate, Botoşani, Bistriţa, Iaşi, Vaslui, Neamţ, primii trei cei mai mari angajatori sunt toţi din me­diul privat, fiecare având mai mulţi angajaţi decât firmele sucevene aflate în acest top. Salariul mediu brut al sucevenilor este cel mai mic din zona Moldovei,  2.084 lei, faţă de Bacău – 2.505 lei, Botoşani – 2.178 lei, Iaşi – 2.666 lei, Neamţ – 2.117 lei şi Vaslui – 2.146 lei 

S-a ajuns ca în judeţul Suceava, cel mai mare angajator să fie o firmă cu capital public, care a dobândit un statut pompos de operator unic regional  pentru reţele de apă şi canalizare din ju­de­ţul Suceava. Este vorba despre firma ACET SA, moştenitoarea unei importante partiţii din vechiul RAUCL Su­cea­va şi care peste ani a crescut atât din punct de vedere al aspiraţiilor, cât şi al orgoliilor până la un nivel pe care nicio firmă izvorâtă dintr-o regie publică nu a reuşit. Astfel, în acest moment, în ju­de­ţul Suceava, SC ACET SA este cel mai mare angajator din rândul socie­tăţilor comerciale, având  806 angajaţi. Pe locul doi se poziţionează Egger România SRL cu 681 lucrători, iar abia pe locul trei Betty Ice SRL Suceava, cu 609 angajaţi.
Cifre care nu trebuie să îşi găsească termene de comparaţie cu cele pe care marile combinate le raportau înainte de 1990. Nu ştim dacă este utilă compa­raţia, dar la CFCH veneau zilnic la lu­cru aproape 6.000 de persoane, la CPL aproximativ 5.000, la IMUS 4.500, la IUPS 2.500, la IRA, 1.800. Dacă mai adău­găm 1.500 la IRIC, 2.000 la TMUCB, 500 la BAD, plus 500 la Legume şi Fructe, 1.000 de la ICM, lân­gă triajul Gării, plus sutele de ce­ferişti ce foiau printre şinele de cale fe­ra­tă, avem o imagine a modului în care arăta numai zona industrială Burdujeni în urmă cu mai bine de 26 de ani. La CET lucrau, de asemenea, peste 2.000 de oameni. In total peste 25.000 de oameni munceau zilnic doar în zona industrială a municipiului Suceava.
A rămas doar ACET acum “mare angajator”, cu ceva mai mult de 800 de oameni.
 Cum merge piaţa locurilor de muncă în alte judeţe ale ţării
Potrivit unui studiu realizat la nivel naţional, piaţa muncii se află sub presiune şi se întoarce la vârful de dinaintea crizei.
Astfel, un sfert din cei 5,5 milioane de salariaţi din România se află în Bu­cureşti, unde îşi au sediul peste 82 de mii de angajatori, mai mulţi decât cu­mu­lează primele patru judeţe într-un clasament al numărului locurilor de mun­că existente la nivel naţional: Ti­miş, Cluj, Prahova şi Braşov. La polul opus se plasează Mehedinţi, Giurgiu sau Tulcea, care numără în jur de 3-4 mii de angajatori şi 35-45 mii de sala­riaţi. În timp ce angajatorii se zbat să găsească lucrători calificaţi în zonele dezvoltate ale ţării şi se confruntă cu presiunea creşterii salariilor, în regiunile sărace oferta şi remunerarea se mişcă foarte încet, creşterea economică nefiind aproape deloc resimţită.
Conform statisticilor oficiale, în Ro­mânia existau la jumătatea anului 2016 aproximativ 5,5 milioane de contracte de muncă cu normă întreagă şi parţială, încheiate de 438 de mii de angajatori. Dintre acestea 4,75 mi­lioane contracte erau cu normă întrea­gă, iar 760 mii cu timp partial de lucru.
Capitala conduce la toate capitolele detaşat, având un număr de angajaţi, respectiv de angajatori cât cel puţin 10 dintre cele mai prost situate judeţe în cla­sament. 12 judeţe aveau între 3-4 mii de angajatori şi 35-50 de mii angajaţi: Botoşani, Călăraşi, Covasna, Ca­raş-Severin, Ialomiţa, Giurgiu, Mehe­dinţi, Olt, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vaslui, alte 15 judeţe între 5 şi 10 mii de angajatori şi între 50-100 de mii an­gajaţi: Alba, Bacău, Bistriţa Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Har­ghita, Hunedoara, Gorj, Mara­mu­reş, Neamţ, Satu Mare, Vâlcea, Vran­cea. 10 judeţe aveau între 10 şi 15 mii angajatori şi între 100-200 de mii angajaţi: Arad, Argeş, Braşov, Dolj, Galaţi, Ilfov, Iaşi, Mureş, Prahova, Sibiu. Cei mai mulţi angajatori (între 15-20 mii, cu excepţia Clujului, unde erau 22 mii) şi angajaţi (200-250 mii) se aflau în Bihor, Constanţa, Cluj şi Timiş.
Statisticile arată că angajaţii din zo­ne­le mai dezvoltate ale ţării beneficiază de creşterea economiei, la care şi con­tribuie decisiv, în vreme ce judeţele sărace nu prea resimt avantajele acesteia.
Care sunt cei mai mari angajatori
Potrivit clasamentului celor mai mari 3 angajatori din fiecare judeţ şi al primilor 10 din Capitală, se observă că societăţile de stat continuă să deţină primele locuri, respectiv Poşta Româ­nă, CFR sau complexele energetice. În Bucureşti, în top 10 se plasează 5 companii de stat şi 3 retaileri, alături de OMV Petrom şi RCS&RDS. În ţară, cei mai mari angajatori sunt, în principal, în afară de societăţile de stat, firme din industria auto – preponderent în Tran­si­lvania -, confecţii de îm­brăcă­min­te şi încălţăminte, mai ales în Mol­dova, agricultură, în zona de sud-est, şi marii comercianţi.
Totuşi, numărul mare de angajaţi ai companiilor de stat nu înseamnă că afa­cerile şi profiturile acestora sunt semni­ficative. Firmele private străine, deşi re­pre­zintă doar 7,8% din total, ge­ne­rează peste 42% din valoarea adăugată şi din cifra de afaceri din economie şi angajează peste un sfert din numărul to­tal de salariaţi, conform raportului asu­pra stabilităţii financiare al BNR.
Sucevenii, cel mai prost plătiţi din zona Moldovei
Câştigul salarial mediu brut în luna august 2016 în judeţul Suceava a fost de 2.084 lei/persoană, se arată în ulti­mul raport al Direcţiei Judeţene de Statistică. In luna august 2016, în ca­drul regiunii Nord-Est, câştigul salarial mediu brut înregistrat de celelalte ju­deţe componente a fost: judeţul Bacău 2.505 lei/persoană, Botoşani 2.178 lei/persoană, Iaşi 2.666 lei/persoană, Neamţ cu 2.117 lei/persoană şi Vaslui 2.146 lei/persoană. La nivel naţional câştigul salarial mediu brut realizat în luna august 2016 a fost de 2874 lei/persoană. Cu alte cuvinte, în judeţul Suceava s-a înregistrat, încă o dată, cel mai mic salariu mediu brut din Mol­dova, judeţul fiind devansat chiar şi de veşnic ponegritul Vaslui, care în mod spec­taculos ne-a luat faţa. Au fost mai mari salariile în judeţele Neamţ şi Bo­toşani, fără a mai vorbi de Bacău sau Iaşi.
Statistica arată că de fapt, la nivelul salariului mediu net, aferent lunii au­gust 2016, angajaţii din judeţul nostru au avut de câştigat. Acesta a crescut la 1.510 lei/persoană, fiind cu 22 lei mai mare faţă de câştigul salarial mediu net din luna iulie 2016 (^1,5%).
Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu net a înregistrat o creştere cu 246 lei (^19,5%). Pe sectoare de activitate, faţă de luna august 2015, câştigul sala­rial mediu net a scăzut cu 4,3% în sectorul agricultură, vânătoare şi servicii conexe, silvicultură şi piscicultură şi a crescut cu 18,5% în sectorul industrie şi construcţii, cu 20,0% în sectorul serviciilor.
Câştigul salarial mediu net înregistrat la nivel naţional în luna august 2016 a fost de 2.076 lei/persoană, iar, aşa cum am arătat, în Suceava a fost de numai 1.510 lei/persoană. Cu 28% mai puţin decât media naţională.
Intr-un mod nu foarte uşor de explicat, rezultatele calculelor statisticienilor suceveni relevă faptul că, de fapt, sucevenii trăiesc mai bine anul acesta faţă de anul trecut, prin prisma veniturilor salariale, cu aproape 20%.
Concret, indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele pre­ţurilor de consum, în judeţul Su­ceava, în luna august 2016 a fost 101,4% comparativ cu luna iulie 2016 şi 119,7% comparativ cu luna cores­pun­zătoare a anului 2015, în timp ce la nivel naţional, indicele câştigului sala­rial real în luna august 2016 a fost 99,8% faţă de luna iulie 2016; faţă de luna august 2015 indicele câştigului salarial real a fost 114,7%. (Neculai ROSCA)