75 de ani din istoria unei ”case de copii”- Centrul de Servicii Multifuncționale pentru Copilul aflat în Dificultate Gura Humorului

Casa de Copii din Gura Humorului, după 75 de ani de existență, timp în care a trecut prin foarte multe provocări și schimbări, s-a transformat, în anul 2015 în Centru de Servicii Multifuncționale pentru Copilul aflat în Dificultate. În prezent, centrul acordă servicii sociale în 8 apartamente, 6 case de tip familial și un centru de recuperare, scopul său fiind de a asigura beneficiarilor condiţii corespunzătoare, care să-i ajute în dezvoltarea armonioasă și formarea lor ca adulți responsabili. În cadrul centrului de la Gura Humorului s-au înființat, de-a lungul anilor, un atelier de croitorie, un atelier de patiserie și un salon de frizerie și coafură, care au permis dezvoltarea abilităților practice ale banaficiarilor, dar și petrecerea într-un mod util și constructiv a timpului liber.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava prezintă o scurtă monografie a ”Casei de copii” din Gura Humorului, la 75 de ani de existență, cu 75 de temelii la rădăcina a ceea ce înseamnă ”ACASĂ” pentru copiii și tinerii din sistemul de protecție.

”Cele dintâi forme oficiale, consemnate și organizate, de asistență socială la nivelul orașului Gura Humorului s-au conturat din nevoia de a acoperi pierderile materiale, financiare și, mai ales, umane, cauzate de cel de-Al doilea război mondial. Pierderea părinților, a rudelor care aveau în îngrijire copiii acelor vremuri, a determinat comunitatea locală ca, în jurul anului 1945, să înființeze primul orfelinat care avea să ocrotească și să aducă alinare micuților rămași fără sprijin moral, precum și fără siguranța zilei de mâine. S-au pus la dispoziţie două clădiri şi în 16 februarie 1946 s-au adus primii 50 de copii. Noua instituţie îl avea în frunte pe Aurel Turtureanu, preot la o parohie din oraş. Orfelinatul nu dispunea de mijloace băneşti proprii din bugetul statului, fiind subvenţionat, la început, sub patronajul Mitropoliei Moldovei, de către diverse instituţii şi întreprinderi şi, mai ales, prin Crucea Roşie. Având în vedere faptul că personalul angajat punea mult suflet în ceea ce făcea, s-a hotărât de către autorităţile locale să fie desfiinţate orfelinatele din orașele Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, copiii fiind mutaţi la Gura Humorului, ajungându-se astfel la un număr de 180. Prin munca voluntară a croitorilor din Gura Humorului s-au confecţionat haine de iarnă pentru beneficiarii orfelinatului”, începe povestioara ”Casei de copii” din Humor, expusă în urmatoarele rânduri de reprezentanții DGASPC Suceava.

De la 1 noiembrie 1948 orfelinatul a trecut direct sub conducerea şi îndrumarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, având un buget propriu şi fiind asigurată şi plata personalului, fiind schimbată denumirea institutiei în ”Căminul de copii orfani” şi, mai târziu, în ”Casă de copii şcolari”. Începând cu 1 septembrie 1952 trece sub conducerea şi îndrumarea directă a Ministerului Învăţământului, după ce, în 1950 s-a făcut o demixtare, fetele rămânând pe locul vechi, iar băieţii fiind mutați în patru case particulare. În anul 1954, Casa de copii (băieţi) a fost desfiinţată şi s-a efectuat un schimb cu Casa de copii din Dorohoi: au plecat băieţii din Gura Humorului şi au venit fete din Dorohoi. Condiţiile de igienă erau precare, dormitoarele mici şi puţine, fetele dormeau câte două într-un pat și frecventau cursurile școlilor 1 şi 2, însă nu aveau o îndrumare calificată după terminarea orelor de curs și nici nu exista programă pentru activitatea educativă, povestesc reprezentanții centrului de plasament.

Primele două module de tip familial au primit numele ”Sidorovici” și ”Licurici”

Abia din 1964 au început să fie angajate cadre didactice calificate în cadrul orfelinatului, când au început primele preocupări pentru perfecţionarea stilurilor şi metodelor de muncă, prin diverse cursuri ori schimburi de colective din Casele de copii. ”Odată cu trecerea anilor, cerinţele şcolilor au crescut, s-a mărit şi bugetul alocat pe copil, dar s-a simţit nevoia unui nou local. Acesta a fost dat în folosinţă în ianuarie 1975, împreună cu clădirile din jurul noului local. La acea dată erau 425 de eleve şi 42 de asistate. În anul şcolar 1977-1978, Casa de copii primeşte clădirile Sidorovici şi casa Hara. Trebuie să menţionăm că localul Casei Sidorovici a aparţinut scriitorului bucovinean George Sidorovici. Casa a fost naţionalizată, iar scriitorul a dorit ca această clădire să fie dăruită Casei de copii. George Sidorovici, învățător, bibliotecar și redactor al unui cotidian sucevean de succes, autor a peste 10 volume de proză, a rămas în memoria orașului său natal nu atât prin creația artistică, ci mai ales în memoria afectivă a câtorva sute de copii care au simțit că <acasă> poartă numele scriitorului. În semn de recunoştinţă, ne dorim să instalăm o placă comemorativă pe casa îndrăgitului scriitor bucovinean George Sidorovici”, explică reprezentanții DGASPC Suceava.

Tot în 1975 s-a dat în folosinţă blocul alimentar (cantina). Având mai mult personal calificat, s-a îmbunătăţit şi munca educativă, s-a întărit legătura cu şcoala şi cu părinţii elevilor sau tutorii lor. Totuși, copiii erau prea înghesuiţi într-o singură clădire şi pregătirea temelor avea prea multe asemănări cu lecţiile de la şcoală. Copiii erau împărţiţi pe grupe de vârstă şi nu beneficiau nicidecum de o atmosferă, pe cât posibil, familială.

O dată cu schimbarea denumirii Casei de copii în Centru de plasament au început transformările. Mai întâi au fost înființate primele două module de tip familial, care au primit numele ”Sidorovici” și ”Licurici”. Casa ”Sidorovici” a deschis un nou orizont în ceea ce privește calitatea serviciilor de protecție a copilului în județul Suceava, fiind prima casă care a găzduit 5 frați dintr-o familie și alți 7 frați din altă familie, care au avut șansa să locuiască și să învețe împreună într-un spațiu care a devenit ”acasă”. Casa ”Licurici” a găzduit, pentru început, copii care frecventau școala de masă, accentul fiind pus nu numai pe armonizarea relațiilor între frați, dar și pe creșterea performanței școlare, pentru construirea unui viitor profesional și academic, care să permită beneficiarilor o bună și eficientă integrare socială.

Primele 3 apartamente sociale, achiziționate și dotate în 2003

Experiența dobândită în funcționarea cu succes a celor două Module de tip Familial a fost transferată în organizarea a 3 apartamente sociale, achiziționate și dotate de către Organizația ”Salvați copiii” România-Filiala Suceava, printr-un proiect de interes național, început în cursul anului 2003. ”Aceste apartamente aflate în comunitate aveau menirea să răspundă altei mari provocări a sistemului de protecție a copilului: pregătirea pentru viața independentă a tinerilor aflați în prag de părăsire a centrului de plasament și de integrare socio-profesională. Prin același proiect, s-au înființat un atelier de croitorie, un atelier de patiserie și primul cabinet de consiliere psihologică, vocațională și profesională al centrului, care să asigure nu numai dobândirea de abilități necesare traiului de zi cu zi, dar și suportul emoțional în fața anxietății generate de incertitudinea ieșirii din sistemul de protecție”, informează reprezentanții centrului de la Gura Humorului.

În aceeași perioadă, s-a înființat și dotat un salon de frizerie și coafură cu sprijinul colaboratorilor din regiunea Schwaben, prin parteneriatul dintre Centrul de Plasament ”George Sidorovici” și Centrul ”St. Gregor” din Augsburg. Atelierele au permis dezvoltarea abilităților practice ale tinerilor, dar și petrecerea într-un mod util și constructiv a timpului liber, având ca finalitate satisfacția concretă a produselor realizate.

Urmând Strategia Natională în domeniul protecției copilului, care a vizat închiderea centrelor de plasament clasice și trecerea la modele alternative de instituționalizare, Centrul de plasament ”George Sidorovici” a fost închis în perioada 2005-2006, printr-un proiect Phare. Copiii au fost integrați în comunitate, în 3 case și 6 apartamente de tip familial, achiziționate și dotate cu cele necesare prin acest proiect. Într-o casă de tip familial sunt găzduiți maxim 12 copii de diferite vârste, iar într-un apartament de tip familial se găsesc în jur de 6 copii. Așa au fost înființate Servicii Alternative de tip familial, reprezentând o variantă optimă la instituţionalizarea copiilor şi tinerilor în centrul de tip clasic.

Biserică în curtea Centrului de Servicii Multifuncționale pentru Copilul aflat în Dificultate

În anul 2010 s-a înființat și dotat un cabinet stomatologic (care să deservească doar copiii instituționalizați), cu sprijinul prietenilor din regiunea Scwaben, prin parteneriatul dintre Centrul de Plasament ”George Sidorovici” Gura Humorului și Centrul ”St. Gregor” din Augsburg. Urmăorul pas important în reformarea sistemului de protecție a copilului a fost închiderea celui de al doilea centru clasic din Gura Humorului, Centrul de Plasament ”Laurenția Ulici”, printr-un proiect inițiat de șeful de centru din acea perioadă, Georgeta Nadia Crețuleac. În anul 2012 s-a demarat construirea a 4 case de tip familial și a unui Centru de Recuperare care să răspundă cerințelor beneficiarilor cu nevoi speciale.

În anul 2015, odată cu  mutarea copiilor în noile locații, s-a înființat Centrul de Servicii Multifuncționale pentru Copilul aflat în Dificultate (CSMCAD), prin unirea celor două Servicii alternative la instituționalizarea de tip clasic. Acesta este un serviciu rezidenţial, fără personalitate juridică, în structura funcţională a DGASPC Suceava. În anul 2018 au fost finalizate lucrările și s-a sfințit Biserica ”Sfântul Mina” din curtea sediului centrului.

În prezent, Centrul de Servicii Multifuncționale pentru Copilul aflat în Dificultate Gura Humorului acordă servicii sociale în 8 apartamente, 6 case de tip familial și un centru de recuperare. Misiunea CSMCAD Gura Humorului este de a furniza servicii copiilor/ tinerilor care se confruntă cu dificultăţi de natură materială, socială, profesională sau relaţională, pe o perioadă determinată de timp, în scopul reintegrării familiale sau integrării socio profesionale a acestora. Prin serviciile oferite beneficiarilor se urmăreşte asigurarea unor condiţii corespunzătoare, care să-i ajute în dezvoltarea armonioasă și formarea lor ca adulți responsabili.

DGASPC Suceava informează că, în decursul anilor, conducerea centrului din Gura Humorului a fost asigurată de directorii Aurel Turtureanu, Virginia Bălan, Florica Costea, Eliza Radu,  Ioan Brădăţan, Aglaia Micuţar, Constanţa Iurcu, Maria Tudoraş, Florica Cozma, E. Siminiceanu, Iftimia Mairean, Domnica Straton, Cezar Teodorescu, Elena Dudceac, Daniela Ştefănescu, Crețuleac Nadia,  Olga Ivanovici şi Mihaela Pintilie. (O. NUȚU)