Thursday , June 13 2024

Ministrul Agriculturii: Cred că va fi un an agricol foarte bun; suprafaţa afectată de secetă nu depăşeşte 200.000 hectare din 7 milioane ha însămânţate

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, consideră că 2024 va fi un an agricol “foarte bun” chiar dacă sunt anumite zone afectate de secetă, însă suprafaţa calamitată până în prezent nu depăşeşte 200.000 de hectare din cele aproape şapte milioane de hectare însămânţate în toamna anului trecut şi în primăvara acestui an.

“Eu cred că va fi un an agricol foarte bun din ceea ce am văzut prin deplasările în ţară pe care le-am avut. Sunt anumite zone afectate de secetă şi deja am discutat în zona Buzău, o parte din Galaţi şi Vrancea, unde sunt suprafeţe calamitate, pentru că au fost zone în care nu s-a irigat. Se aşteaptă de la prefecturi constituirea Comitetului de situaţii de urgenţă, pentru, ca împreună cu direcţiile agricole şi cu celelalte instituţii implicate, să se întocmească procesele verbale de secetă. Vom aloca sumele necesare pentru despăgubiri, pentru că aşa trebuie să alocăm în perioada în care fermierii o duc greu şi pe perioada de secetă, dar, în rest, în ţară, culturile sunt foarte bune. Nu cred că sunt calamitate mai mult de 200.000 de hectare din cele aproape şapte milioane de hectare însămânţate, culturi de toamnă şi de primăvară”, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii.

România a obţinut anul trecut o producţie de grâu de 9,635 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,208 milioane hectare, în timp ce în 2022 recolta a fost de 8,684 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,169 milioane hectare, potrivit datelor provizorii anunţate la finele lunii martie de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ceea ce priveşte producţia de porumb boabe, în 2023, România a obţinut 8,522 milioane de tone, cu 485.000 de tone mai mult faţă de 2022, când s-au consemnat 8,037 milioane de tone. Anul trecut au fost cultivate cu porumb boabe 2,373 milioane hectare, o suprafaţă în scădere cu 58.000 de hectare, comparativ cu 2022.

Producţia totală de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 9,1% faţă de 2022, respectiv cu 1,71 milioane de tone, de la 18,861 milioane de tone raportate în 2022 la 20,571 milioane tone, în principal datorită creşterii randamentelor la hectar.

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2022 reprezintă 45,3% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 42,2%. Grâul are o pondere de 46,8% în producţia de cereale.

Potrivit prognozei agrometeorologice publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), valabilă până la finele lunii mai, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime în Maramureş, Crişana şi Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei, local estul şi sudul Dobrogei, nordul, nord-vestul, vestul şi sudul Munteniei, izolat nordul şi sudul Olteniei. Conţinutul de apă din sol va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată şi puternică), în Moldova, pe suprafeţe extinse din Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, local în estul şi sudul Transilvaniei.

Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-50 cm, în cultura de porumb, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată şi puternică) se vor înregistra local în estul şi sudul Moldovei, sudul, centrul, nordul şi nord-estul Munteniei, izolat nordul Dobrogei şi nord-vestul Banatului.

Pe fondul regimului hidrotermic din aer şi sol favorabil, ritmurile biologice de creştere şi dezvoltare ale culturilor de câmp şi speciilor pomi-viticole se vor desfăşura pe ansamblu în bune condiţii, în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ţării.

Astfel, orzul şi grâul de toamnă îşi vor continua fazele de alungire a tulpinii (50-100%), “burduf” şi înspicare (30-100%), precum şi înflorirea (10-100%), în aproape toată ţara. Cele mai avansate în vegetaţie vor fi culturile aflate la maturitate în lapte şi ceară (10-100%).

În funcţie de condiţiile pedoclimatice, rapiţa din Dobrogea, Muntenia, Moldova, Transilvania şi Crişana va parcurge predominant formarea silicvelor şi a boabelor în silicve, iar în zonele de câmpie se va putea semnala coacerea deplină (10-30%), în special pe arealele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

Sub aspect fenologic, floarea-soarelui va înregistra dezvoltarea primei perechi de frunze (30-100%) şi înfrunzirea (8-22 frunze) în majoritatea regiunilor agricole, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor fiind pe ansamblu bună. La porumb se va definitiva răsărirea (100%), continuându-se totodată formarea frunzei a treia (10-100%) şi înfrunzirea (5-12 frunze), în cea mai mare parte a ţării.

În principalele bazine specializate, sfecla de zahăr va parcurge dezvoltarea aparatului foliar (10-100%), iar în Transilvania, izolat, se va putea declanşa începutul alungirii axei hipocotile. La cartof se vor înregistra răsărirea (80-100%), creşterea lăstarilor laterali şi tuberizarea (30-100%), iar la soiurile timpurii pentru consum, va fi posibilă apariţia fazei de îmbobocire (10-15%).

Potrivit prognozei agrometeorologice, în majoritatea plantaţiilor pomicole, speciile de sâmburoase se vor afla la creşterea fructelor, precum şi înfrunzire, iar la seminţoase se vor semnala legarea/formarea rodului, creşterea lăstarilor şi frunzelor. La soiurile timpurii de cireş aflate la maturitate tehnologică se vor efectua lucrările de recoltare. Viţa-de-vie îşi va continua fazele de înfrunzire, creşterea lăstarilor şi înflorire, iar la soiurile timpurii de masă din sudul, estul şi vestul ţării se va putea semnala formarea boabelor. AGERPRES 

Vezi si

Românii au fost și în 2023 europenii cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială

Aproape o treime (32%) dintre români erau expuși anul trecut riscului de sărăcie și excluziune …