Cum conduc lumea agentiile de rating

Fitch, Standard&Poor’s (S&P) [i Moody’s sunt cele trei mari agen]ii de rating. Sun\ ca un trio de companii de haine pentru liceeni, dar de fapt sunt unii dintre cei mai puternici protagoni[ti din lumea finan]elor. Concret, evalueaz\ ‘bonitatea” companiilor [i monedelor. În acest proces, este de sperat s\ le dea investitorilor o idee privind care investi]ii sunt cel mai sigur de f\cut.
AAA este cel mai mare rating acordat de Moody’s. Apoi vine AA1 [i scara se duce în jos pân\ la C. Orice aflat la sau sub BBB este cunoscut sub numele de ‘junk’ /gunoi/. De asemenea, cu cât perspectivele acordate de ele sunt mai reduse, cu atât cred mai mult agen]iile de creditare c\ un guvern este în incapacitate de plat\ a datoriilor sale [i cu atât este mai pu]in probabil ca creditorii s\ doreasc\ s\-i împrumute bani. Creditorii care r\mân vor fi mai nervo[i cu privire la perspectivele de a ob]ine banii înapoi – [i astfel vor percepe rate mai ridicate ale dobânzii. Cu cât sunt mai mari ratele dobânzilor, cu atât sunt mai abrupte ramburs\rile datoriei guvernului [i cu atât este mai probabil de a intra în incapacitate de plat\. Este un ciclu escherian (posibil numai pe hârtie, n.red) [i unul în care agen]iile de rating joac\ un rol mult prea puternic.

Europenii nu sunt singurii furio[i

‘Nu sunt fan al teoriilor conspira]iei”, a declarat Rainer Bruederle, fost ministru german al economiei, dup\ ce S&P, a amenin]at s\ reduc\ ratingul a 15 state membre ale UE în decembrie. ”Dar uneori este greu s\ respingi impresia c\ unele agen]ii de rating americane [i manageri de fonduri ac]ioneaz\ împotriva zonei euro’, a precizat el.
Europenii nu sunt singurii furio[i. ‘S&P a ar\tat o uluitoare lips\ de cuno[tinte despre matematica fiscal\ de baz\ a SUA’, a declarat ministrul american de finan]e, Timothy Geithner, dup\ ce S&P a retrogradat ratingul de credit AAA al SUA în luna august.
Poate c\ mai multe persoane ar avea încredere în agen]ii dac\ acestea nu ar fi ajuns s\ gre[easc\ atât de mult în ultima vreme. În 2009, Moody’s a emis un raport intitulat ‘Temerile investitorilor cu privire la proasta amplasare a lichidit\]ii guvernului grec’. În termen de [ase luni, ]ara era în c\utarea unui plan de salvare. Între timp, echipa S&P privind datoriile suverane a calculat gre[it datoria SUA de 2 trilioane de dolari atunci când a retrogradat ratingul de credit al Americii. Nu este de mirare c\ presa l-a numit pe [eful de atunci al echipei ‘cel mai puternic om din lume despre care nu a]i auzit niciodat\’.
În ceea ce prive[te deciziile recente, pu]ini cred c\ agen]iile gre[esc, dar unii cred c\ ele gre[esc pentru c\ vorbesc cu voce tare. Prin eviden]ierea gravit\]ii situa]iei, mini[trii de finan]e sus]in c\ agen]iile înr\ut\]esc lucrurile, din cauza efectului de r\cire pe care-l au retrograd\rile lor asupra investi]iilor. ‘Agen]iile de rating au alimentat criza din 2008 – a tunat Christian Noyer, guvernatorul B\ncii Fran]ei, în decembrie – [i ne putem pune întrebarea dac\ nu nu fac acela[i lucru în criza actual\’.
Opinia lui Noyer eviden]iaz\ pozi]ia paradoxal\ în care au ajuns agen]iile de rating. Ast\zi, se spune c\ ar fi prea rapide în a retrograda obliga]iunile guvernamentale. Cu cinci ani în urm\, dimpotriv\, au fost prea lente pentru a declasa datoriile toxice care au provocat criza financiar\. ‘În timpul crizei creditelor ipotecare sub-prime – spune Larry Elliott, editorialist economic la The Guardian – agen]iile de rating au fost foarte, foarte laxe’.

“Este dificil, dac\ nu imposibil, s\ faci ceva împotriva agen]iilor”

O parte a problemei este c\ agen]iile de rating sunt finan]ate de companiile pe care le evalueaz\. Dac\ vrei s\ fii evaluat trebuie s\ pl\te[ti o agen]ie cu o sum\ între 1.500 [i 2.500.000 dolari pentru acest privilegiu, în func]ie de m\rimea companiei. Teoretic, acest lucru creeaz\ un conflict de interese, deoarece acord\ agen]iei un stimulent de a oferi companiilor ratingul pe care îl doresc.
‘Ne baz\m pe declara]iile de audit’, a declarat un analist antropologului Alexandra Ouroussoff, care a petrecut [ase ani intervievând persoane implicate în agen]ii de rating. Concluzia a fost clar\: agen]iile sunt la fel de eficiente pe cât sunt clien]ii lor de sinceri.
Exist\ [i reversul medaliei. Pe de o parte, se spune c\ agen]iile nu procedeaz\ suficient de robust cu companiile care le pl\tesc. Pe de alt\ parte, se spune c\ sunt prea agresive cu companiile care nu o fac. În 1998, Moody a scris unui gigant german din asigur\ri, Hannover Re, potrivit unei cercet\ri a lui Alec Klein de la Washington Post. De[i Hannover nu era un client al lui Moody’s, agen]ia a declarat c\ a decis totu[i s\ îl evalueze gratuit. În mod amenin]\tor, agen]ia a sperat ca, pe viitor, Hannover s\ fie interesat\ în a pl\ti. ‘Trebuie s\ ac]ion\m’, a declarat pre[edintele lui Hannover, Wilhelm Zeller.
Din p\cate, Hannover nu a ac]ionat destul de repede. Moody’s a început s\ evalueze statutul datoriei, dar compania de asigur\ri apelase deja la serviciile S&P [i AM Best (o agen]ie mai mic\). În 2003, Moody’s declasase datoria companiei la statutul de junk [i datorit\ respectului fa]\ de evalu\rile Moody’s, ac]ionarii au intrat în panic\, [i-au vândut ac]iunile, iar Hannover Re a pierdut 175 milioane de dolari într-o singur\ dup\-amiaz\. Moody’s a refuzat s\ comenteze pentru Washington Post acest lucru.
Este un exemplu care eviden]iaz\ puterea celor ”Trei Mari”, care evalueaz\ colectiv aproximativ 95% din datorie. ‘Au construit o astfel de franciz\ – a declarat Zeller ziarului – încât este dificil, dac\ nu imposibil, s\ faci ceva împotriva ei.’

Agen]iile de rating nu sunt rele în a face cuantificarea dar sunt rele în a prezice imprevizibilul

Exist\ peste 150 de agen]ii de rating în întreaga lume, dar pentru a avea credibilitate companiile au nevoie ca cel pu]in una dintre cele trei mari s\ fie de partea ei, preferabil toate trei. Primele dou\ controleaz\ fiecare aproximativ 40% din pia]\. Fitch are circa 15% [i este de obicei angajat\ atunci când S&P [i Moody’s nu sunt de acord în mod semnificativ cu privire la solvabilitatea unei datorii. Acest lucru se întâmpl\ deoarece, în general, S&P m\soar\ cât de pasibil este un debitor de default, în timp ce Moody’s evalueaz\ cât timp este probabil s\ dureze default-ul.
Toate cele trei î[i au înc\ sediul în America, dar au birouri în sute de ]\ri, datorit\ tacticii expansioniste rapide pe care Hannover Re a experimentat-o pe propria piele.
Pentru ]\ri precum Marea Britanie, SUA [i Fran]a, amenin]area unei retrograd\ri nu este la fel de serioas\ pe cât este pentru alte ]\ri europene, dar în multe alte domenii ale sistemului financiar, agen]iile de rating au înc\ o putere extraordinar\ [i mul]i cred c\ aceasta ar trebui reglementat\ mai mult.
‘Solu]ia evident\ ar fi s\ se ia acest serviciu public în mâini publice’, sus]ine editorialistul Aditya Chakrabortty de la The Guardian. ‘S\ existe o agen]ie de rating condus\ de ONU, finan]at\ de contribu]iile cumulate de la creditori [i debitori. S\ facem din afacerea de rating o utilitate, mai degrab\ decât un semi-cartel care intimideaz\ politicienii ale[i [i adun\ profituri în exces. Este timpul s\ se anihileze aceast\ agresiune’.
Al]ii sunt mai pesimi[ti cu privire la efectul pe care l-ar avea reglementarea. Ouroussoff, care este autoarea c\r]ii ”Wall Street at War”, crede c\ problema mai important\ este acurate]ea tehnicilor de modelare a riscului. Cu alte cuvinte, problema ridicat\ de agen]iile de rating nu const\ atât de mult în pretinsa malpraxis, ci în imposibilitatea credibilit\]ii absolute a ratingului. Este o problem\ care deriv\ din diferen]a dintre cuantificarea riscurilor [i estimarea incertitudinii. Agen]iile de rating nu sunt rele în a face cuantificarea dar sunt rele în a prezice imprevizibilul. (Agerpres)