Tuesday , March 5 2024

AGORA – Romania in slapi sau idealizarea simplismului cognitiv (II)

N O societate definit\ prin valori [i principii comunitare creeaz\ premisele respectului pentru legi [i nevoia de progres. Dimpotriv\, o societate incapabil\ s\ elaboreze norme de valorizare produce pattern-uri regresive, scheme mintale simpliste [i idealuri de sine tribale.

Scriam în tableta de s\pt\m`na trecut\ despre g`ndirea complex\ vs. simplismul cognitiv ca filosofii de via]\ [i ghid de conduit\. Nu am ales tema înt`mpl\tor. O cititoare ofensat\ îmi atrage aten]ia c\ s`nt deplasat dac\ nu suport ca într-un parc popular, ca cel de la Vatra Dornei (care nu mai e de mult loc de promenad\ a elitelor!), s\ se aud\ numai manele [i doresc “s\ se asculte muzic\ clasic\ [i s\ umble lumea la costum prin parcuri? Acolo vine lumea s\ se relaxeze, un maieu [i o pereche de [lapi nu ar fi de condamnat”. N-are nimic nici împotriva semin]elor, dac\ nu s`nt scuipate pe jos.  Ce putem comenta? Dac\ relaxare înseamn\ manele, [lapi, maieu [i semin]e, sfid`nd bunul sim] [i respectul pentru ceilal]i, ne putem face o idee despre lumea [i valorile pe care le propune aceast\ cititoare. Nu se limiteaz\ la opinii, îmi ofer\ [i consiliere de via]\: “Lumea e în continu\ schimbare. Va fi mereu un conflict între genera]ii. Sfatul meu: încerca]i s\ v\ obi[nui]i cu ideea!”. Care genera]ii? Genera]ia celor cu  respect pentru normele civilizatoare [i genera]ia celor în [lapi?  Nu e vorba aici nici despre conflict între genera]ii [i nici despre adversitatea dintre boga]i [i s\raci, cum sugereaz\.  Lumea în [lapi nu e lumea s\racilor, iar cei ce pretind doar bun sim]  s`nt adesea mai s\raci dec`t primii. E lumea bie]ilor intelectuali marginaliza]i de civiliza]ia banilor [i ma[inilor de firm\.

Mai departe: “Cam 50% din articolul publicat este despre familia dumneavoastr\! Ave]i noroc ca v-a dat Dumnezeu o familie de oameni cul]i. Dac\ v\ n\[tea]i într-o familie de oameni muncitori la ]ar\ care s\ nu aib\ posibilitatea, nu ar fi fost absolut deloc vina dumneavoastr\”. {i nu pierde prilejul s\ m\ apostrofeze: relatarea despre familia mea ar fi o simpl\ “laud\ de sine” care “nu prea miroase a bine”. ~n textul meu relatez, dimpotriv\, c\ str\bunica mea, o ]\ranc\ analfabet\,  a reu[it, prin munc\ [i bun\ administrare a gospod\riei, s\-[i dea copiii la [coli înalte [i s-a cizelat ea îns\[i, înc`t, într-o fotografie-emblem\, se prezint\ ca o adev\rat\ eroin\ a muncii [i abnega]iei, spiritualizat\ de credin]a ei în for]a civilizatoare a c\r]ii [i înv\]\turii. Un exemplu de sublimare, de în]elegere a faptului c\ lumea satului, limitat\ de nevoi, poate fi ameliorat\ prin accedere la complexitate.

O alt\ cititoare îi atrage aten]ia: “Nu to]i oamenii de la ]ar\ s`nt incul]i. Eu [i cei trei fra]i ai mei ne-am n\scut într-o familie de ]\rani pe malul Prutului. Bunicul meu dinspre mam\ avea în cas\ c`teva sute de c\r]i de c\p\t`i pe care le p\stra în lacr\”.  Acest bunic al cititoarei n\scute pe Prut, înrudit spiritual cu str\bunica mea, citea Eminescu, Sadoveanu, Arghezi, Creang\, Dickens, Balzac, Gogol [i mul]i al]i scriitori români sau str\ini. „Bunicii mei citeau duminica. Chiar c`nd noi, copiii, eram cu ei [i cu p\rin]ii la munc\ la c`mp ne povesteau ce citeau, bunicul recita poezie de Eminescu, bunicile c`ntau am`ndou\ c`ntece populare vechi, iar mama [tia [i ne spunea toate pove[tile lumii. Tata inventa tot felul de ma[ini agricole pentru casa noastr\ [i singur î[i construia roata de lemn pentru udat gr\dina. {i nu era simplu deloc… Un ]\ran cu patru clase f\cea asta”. {i concluzia: “Nu to]i ]\ranii s`nt incul]i. S`nt unii foarte în]elep]i [i de bun sim], de[i au doar c`teva clase”. Un alt cititor, care-[i zice „v\ru’ lui proust”, tran[eaz\ chestiunea altfel: “Autorul este nostalgic dup\ o lume cu resurse etice [i civice superioare lumii de azi. De aceea folose[te tehnica fotografiilor de familie. E un procedeu narativ ca oricare altul. Citi]i pu]in\ literatur\ [i ve]i vedea c\ nu e vorba de lauda de sine. Poate ca dvs. v-a]i obi[nuit prea mult cu normalitatea României contemporane. {lapii [i maieul nu s`nt un semn c\ în România civiliza]ia ar fi învins natura. De ce presupune]i c\ autorul se refer\ la nivelul intelectual sc\zut al oamenilor, c`nd de fapt întregul articol discut\ forme de adecvare social\ prin comportament. ~n fine, de ce interpreta]i totul prin prisma insecurit\tilor dvs. culturale?”. Nimic de ad\ugat, comentarii perfect la obiect.

Dar cititoarea care-mi d\ lec]ii persevereaz\ [i intervine din nou, peste c`teva zile, cu satisfac]ie: ”M\ bucur c\ opinia mea a atras mai multe comentarii dec`t articolul în sine!”. N-o impresioneaz\ faptul c\ majoritatea comentariilor îi sugereaz\ c\ n-a în]eles nimic din textul meu, recunoa[te ca n-are lecturi (“nu am reu[it s\ citesc prea mult în via]a mea”), dar r\spunde cu dezinvoltur\, la nivelul capacit\]ii sale de în]elegere,  fiec\rui comentariu avizat. {i m\  consider\ pe mine imoral pentru c\ am “taxat” pe cei “s\raci cu mintea”, care “poart\ [lapi [i maieu, pe tinerii care vorbesc ur`t” [i care vor [i ei “s\ se relaxeze” la Vatra Dornei. Are [i un model explicativ: pe vremea mea, numai “oamenii de seam\” î[i permiteau s\ frecventeze o sta]iune ca Vatra Dornei, pe c`nd acum pot veni to]i. Dac\ ni[te înv\]\tori de sat erau oameni de seam\, m\ bucur s\ constat c\ m\ trag dintr-o spi]\ de neam nobil\. Iar ast\zi, dac\ pot veni to]i, e obligatoriu s\ vin\ cu noua lor civiliza]ie, pe care s-o disemineze? ~n finalul interven]iei sale,  ne ofer\ o  mostr\ de g`ndire sofisticat\: “A[ fi totu[i înc`ntat\ dac\ a[ citi prin ziare mai pu]in\ deontologie (fie c\-i politic\ sau social\), de[i, fiind foarte la mod\ acum, e cam greu”. De ce poate deveni, oare, deontologia inamic public, mi-e greu s\ în]eleg. Dar e o prob\ în plus pentru teoria discursului simplificator! Cine  poate decoda universul cognitiv al acestei cititoare, moralitatea sa superioar\ moralit\]ii mele, lumea ei,  este invitat s\  traduc\ [i celor care nu pricep.

Eu am s\ închei cu opinia c\ idealizarea simplismului cognitiv  poate avea efecte perverse. O societate definit\ prin valori [i principii comunitare creeaz\ premisele respectului pentru legi [i nevoia de progres. Dimpotriv\, o societate incapabil\ s\ elaboreze norme de valorizare produce pattern-uri regresive, scheme mintale simpliste [i idealuri de sine tribale.

Adrian NECULAU

Vezi si

Manifestare dedicată regretatului critic și istoric literar Alex Ştefănescu, la Biblioteca Bucovinei

Luni, 4 martie 2024, la Biblioteca Bucovinei ”I.G. Sbiera”, în Sala de Artă ”Elena Greculesi”, …