Klaus Iohannis, debut de mandat sub semnul criticilor

Propulsat la Cotroceni de un uriaș val de popularitate – venit și ca o contrapondere la gafele guvernului Ponta în organizarea votului în diaspora – președintele Klaus Iohannis și-a început mandatul sub semnul criticilor. Dacă mai întâi au fost bombăneli regăsite mai mult în spațiul virtual și legate de echipa sa de consilieri, a urmat o nemulțumire exprimată public și oficial, odată cu decorarea lui Octav Bjoza, pentru ca marți, odată cu primele declarații făcute pe tema justiției să fie aspru criticat, chiar de către oameni care l-au susținut. A fost, în schimb, o „zi a armoniei” între președinte și premier.
Să fie un debut cu stângul, așa cum comenta încă de acum câteva zile Deutsche Welle, se intreaba, intr-un comentariu, digi24.ro.
Criticat pentru că de obicei este prea tăcut, frustrant de discret, pentru unii, în noaptea de Revelion, Klaus Iohannis a vorbit, marți, la prima ședință din acest an a Consiliului Superior al Magistraturii. A vorbit în calitate de președinte și a făcut unele propuneri – controversate – pe tema justiției: Parchetul General şi Curtea Supremă să aibă iniţiativă legislativă, iar procurorul general să fie membru CSAT. Preşedintele României le-a cerut magistraţilor să nu mai permită ca informaţii din dosare să ajungă în presă. Şi tot el a spus că este momentul încetării monitorizării României în cadrul MCV.
Prezent pentru prima dată în calitate de şef al statului la şedinţa CSM, Klaus Iohannis a propus schimbări în sistemul judiciar. Preşedintele a subliniat că instituţiile sunt cele importante, nu cei care le conduc.
„În perspectiva regândirii şi modernizării arhitecturii instituţionale, a legilor siguranţei naţionale şi a legii CSAT este util să luăm în discuţie dacă nu cumva între membrii CSAT ar trebui să se regăsească şi Procurorul General. Nu persoana anume, ci instituţia Procurorului General. (…) De asemenea, cred că CSM, Înalta Curte şi Parchetul General ar trebui să poată avea iniţiativă legislativă”, a declarat Klaus Iohannis.
Preşedintele le-a cerut magistraţilor să ia atitudine atunci când politicienii comentează sentinţe ori fac declaraţii publice care aduc atingere justiţiei. „CSM trebuie să aibă reacții rapide și să sancționeze imediat orice atacuri, ingerințe, derapaje și imixtiuni, indiferent dacă e vorba de demnitar de cel mai înalt rang sau un consilier comunal”, a spus președintele.
Ideea a fost susţinută şi de membrii CSM. Unul dintre ei, Horaţiu Dumbravă (taxat anul trecut de fostul președinte Traian Băsescu pentru că ar „ține neapărat să facă politică”), a propus chiar sancţiuni: de la contravenţii, până la suspendarea din funcţie.
Preşedintele Klaus Iohannis a făcut referire şi la scurgerile de informaţii. „Justiţia trebuie exercitată cu demnitate, respect şi sobrietate, nu etalată sub aspecte de exotism mediatic. În acelaşi timp, justiţia se face cu respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor civile, inclusiv a prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului la imagine. Din acest punct de vedere, cred că este de dorit ca CSM şi Inspecţia Judiciară să ia atitudine, potrivit atribuţiilor legale, la modul cel mai serios, ori de câte ori apar scurgeri nepermise de informaţii în presă”, a recomandat noul președinte.
Un alt capitol abordat de şeful statului se referă la Mecanismul de Cooperare şi Verificare impus României în urmă cu opt ani de Comisia Europeană. „Cred că unul dintre obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea MCV”, a afirmat președintele. Următorul raport MCV va fi făcut public de Uniunea Europeană la sfârşitul lunii, iar purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, citat de cotidianul Gândul, spune ca preşedintele Klaus Iohannis va discuta despre MCV, săptămână viitoare, la Bruxelles, cu Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.
Şi nu au întârziat să apară reacţii la propunerile preşedintelui privind funcţionarea justiţiei. Şefa Curţii Supreme, Livia Stanciu, spune că monitorizarea MCV este necesară, deoarece asupra justiţiei continuă să se facă presiuni.
Iar fostul ministru al justiţiei, europarlamentarul Monica Macovei, susţine că în România încă nu există voinţă politică de a lupta împotriva corupţiei. Critici au provocat şi propunerile preşedintelui de creştere a puterilor Parchetului General şi CSM.
România a îndeplinit doar o parte din cerinţele Mecanismului de Cooperare şi Verificare, susţine Monica Macovei, ca reacţie la afirmaţiile preşedintelui. „Nu au fost deloc îndeplinite acţiunile politicienilor”, a precizat la Digi24 europarlamentarul. „Voinţa politică de a lupta cu corupţia este zero sau minus 20, sau minus 100 în România şi asta vedem din refuzul de a ridica imunitatea, din încercarea de a graţia tot timpul, din refuzul de a permite cercetările. Deci, nu trebuie ridicat”, a punctat Monica Macovei.
Şi preşedintele Înaltei Curţi, Livia Stanciu, susţine că acest instrument de monitorizare a sistemului judiciar trebuie menţinut. „Nu se impune ridicarea MCV, pentru că încă mai sunt multe obiective de atins. MCV este un mecanism de cooperare şi în subsidiar de verificare. Evident că toţi tindem spre ridicare, dar nu se impune. Sunt presiuni şi e bine că e acolo”, a declarat Livia Stanciu, citată de Mediafax.
Schimbările din sistemul judiciar propuse de Klaus Iohannis nu sunt nici ele bine primite de comentatorii politici.
„Aș critica intenția sa de a aduce în CSAT Înalta Curte și Parchetul General. (…) Ideea de inițiativă legislativă dată CSM mi se pare, iarăși, incredibilă”, a spus la emisiunea „Jurnalul de Seară” Cristian Pîrvulescu, președintele Asociației Pro Democraţia.
„Cei care i le-au sugerat președintelui nu au fost cu siguranță foarte atenți în legătură cu separația puterilor în stat și semnificația separației puterilor în stat”, a opinat Vlad Nistor, deputat PNL.
Iar europarlamentarul Monica Macovei – care l-a sprijinit pe Klaus Iohannis în turul al doilea al prezidențialelor – nu este de acord nici cu discreţia cerută de şeful statului privind anchetele în curs.
„Eu traduc scurgerile nepermise de informaţii în presă din dosare penale cu informarea publicului. Nici nu ar trebui să ajungem la scurgeri, ar trebui ca unele lucruri, prin practică, să fie publice pentru că da, ne interesează pe toţi cum fac aranjamente politicienii”, spune Monica Macovei.
În schimb, primul care s-a declarat de acord cu propunerile preşedintelui a fost premierul Victor Ponta, care a scris pe Twitter le va susţine. Ulterior, tot marți, Victor Ponta s-a mai declarat o dată de acord cu președintele. De data aceasta, pe tema bugetului de 2 la sută care ar trebui alocat Armatei. A fost „ziua armoniei” între președinte și premier, au decretat observatorii.