Iohannis, despre candidatura sa la NATO: „Nu intenționez nici să mă retrag, nici să negociez altceva”

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a fost primit miercuri la Palatul Cotroceni de Klaus Iohannis, într-o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a Uniunii Europene. Cu această ocazie, șeful statului a ținut să sublinieze un aspect important privind intenția sa de a ajunge în fruntea NATO.

„Nu intenționez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO și, da sunt câteva afirmații în spațiul public, în continuare consider că șansele mele sunt rezonabile“, a subliniat președintele.

Critici la adresa lui Iohannis: „A iritat mulți diplomați ai Alianței”

Afirmațiile din spațiul public la care face Iohannis referire au apărut în „Financial Times„ și „The Wall Street Journal” și conțin critici la adresa acestuia, pentru momentul ales pentru a-și anunța intenția de a candida și lipsa de comunicare cu partenerii NATO.

Majoritatea statelor membre NATO nu văd candidatura președintelui Klaus Iohannis la șefia alianței ca fiind ”o alternativă reală” la premierul olandez Mark Rutte, notează miercuri, 3 aprilie, Financial Times din Marea Britanie.Jurnaliștii de la The Wall Street Journal (SUA) scriu că momentul ales de președintele României pentru a-și anunța candidatura ”a iritat mulți diplomați ai Alianței”. Articolele au apărut în ziua în care, la Bruxelles, începe reuniunea miniștrilor de Externe ai statelor membre NATO, la care este de așteptat să se discute și despre viitorul șef al alianței.

În februarie, SUA, prin ambasadoarea la NATO, Julianne Smith, anunțase că numele noului secretar general al NATO ar putea fi cunoscut ”probabil în primul trimestru al acestui an calendaristic, în măsura în care acest lucru este posibil”, însă termenul a expirat, amintește The Wall Street Journal. ”Problema capătă acum un caracter de urgență, deoarece liderii alianței doresc ca problema succesiunii să fie rezolvată înainte ca Uniunea Europeană să înceapă să își aleagă următoarea echipă de conducere în urma alegerilor pentru Parlamentul European de la începutul lunii iunie. Șeful NATO a fost în mod tradițional un european, iar o temere de ambele părți ale Atlanticului este că, dacă postul nu va fi ocupat curând, va deveni parte a negocierilor pentru posturile de conducere din UE.

În octombrie 2023, premierul olandez demisionar Mark Rutte – un lider respectat pe scară largă – s-a înscris în cursă după ce anterior își negase interesul. El a fost considerat imediat favorit. Într-o întorsătură surprinzătoare la începutul acestui an, președintele român Klaus Iohannis și-a manifestat interesul pentru acest post. Aproape imediat, SUA, Marea Britanie, Germania și Franța și-au exprimat sprijinul pentru Rutte. Iohannis și-a declarat public dorința pentru postul din NATO în martie, spunând că regiunea sa avea nevoie de mai multă reprezentare. Momentul ales pentru această mișcare a iritat mulți diplomați ai alianței”, scrie The Wall Street Journal, potrivit G4Media.

Rutte trebuie să câștige încrederea Ungariei, Slovaciei, Turciei și României. ”Candidatura lui Iohannis nu este văzută ca o alternativă reală la Rutte de către aproape toate celelalte state membre, ceea ce, potrivit diplomaților NATO, înseamnă că se exercită presiuni asupra celor care nu s-au retras pentru a se alinia în spatele lui Rutte în numele unității alianței”, scriu și jurnaliștii de la Financial Times. Nici jurnaliștii de la publicația franceză Le Figaro nu cred că președintele României are șanse. ”Nu are nici cea mai mică șansă de succes, nici măcar în rândul țărilor din flancul estic”, se arată în articol. ”Modul în care a făcut anunțul, momentul ales și lipsa de comunicare cu partenerii arată că Klaus Iohannis nu a înțeles nimic și că nu are calitățile necesare pentru această funcție”, a declarat ”un bun cunoscător al NATO”, citat de jurnaliști.