Iohannis ataca la CCR modificarile la Codul Penal si legea pentru prevenirea faptelor de coruptie

Presedintele Klaus Iohannis a trimis miercuri Curtii Constitutionale o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Printre obiectiile presedintelui se numara unele de tehnica legislativa.
“Ca prima Camera competenta, legea supusa controlului de constitutionalitate a fost adoptata de Senat in sedinta din data de 3 iulie 2018.
Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie a fost adoptata cu incalcarea prevederilor art. 75 alin. (2), fiind dezbatuta si adoptata cu depasirea termenului constitutional de 60 de zile stabilit pentru prima Camera sesizata”, transmite Administratia Prezidentiala.
In plus, Iohannis mai sesizeaza si ca legea a fost “dezbatuta si adoptata de catre Camera Deputatilor cu incalcarea dispozitiilor art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 66 alin. (2) si (3) din Constitutie intrucat, pe de o parte, aceasta lege a fost adoptata in cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputatilor neconstitutional intrunita, iar pe de alta parte, legea criticata nu a fost expres inscrisa pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputatilor, existenta acesteia pe ordinea de zi a acestei Camere neputand fi prezumata ca fiind implicita, intrucat la momentul convocarii Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara (27 iunie 2018) legea in cauza nu fusese adoptata de Senat si nici nu fusese inregistrata la Biroul Permanent al Camerei Deputatilor”.
Pe de alta parte, seful statului s-a oprit si asupra prevederilor nou introduse in Codul Penal, ca de exemple cele referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile.
“Criteriile de stabilire a legii penale mai favorabile nu pot fi inventariate, o astfel de enumerare fiind de natura sa piarda intotdeauna din vedere imprejurari cu relevanta intr-o anume situatie de fapt, acesta reprezentand, de altfel, motivul pentru care legislatiile penale nu opereaza cu astfel de norme.
Spre exemplu, textul propus ignora chiar doua dintre institutiile care au avut relevanta importanta in situatiile tranzitorii, dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal in 2014, si anume plangerea prealabila si impacarea partilor.
Textul va crea situatii inechitabile si va duce la aplicarea, in concret, a legii penale mai grave, nu a celei mai favorabile”, sustine Iohannis in sesizarea depusa la CCR.
Alta prevedere asupra careia s-a oprit Iohannis se refera la infractiunile comise prin omisiune.
“Prin modificarea realizata si criticata, legiuitorul a eliminat de la litera a) a art. 17 obligatia de a actiona avand temei contractual, ceea ce are ca efect dezincriminarea faptelor comisive savarsite prin omisiune, in ipoteza in care obligatia de a actiona nu rezulta din lege, ci dintr-un contract existent intre parti.
Spre exemplu, infractiunile contra vietii ori integritatii corporale ori sanatatii pot fi savarsite prin omisiune de catre persoane obligate sa actioneze in baza unui contract (de munca, de colaborare etc.).
Apreciem ca – prin restrangerea de catre legiuitor a incriminarii infractiunii comisive savarsite prin omisiune doar daca obligatia de a actiona este prevazuta expres de lege, eliminandu-se obligatia de natura contractuala – devin lipsite de ocrotire valori esentiale, precum dreptul la viata ori la integritate fizica si psihica, fiind incalcat astfel art. 22 alin. (1) din Constitutie”, arata presedintele.
Iohannis se refera si la concursul de infractiuni:
“Prin noua reglementare a modului de stabilire a pedepselor in cazul concursului de infractiuni, legiuitorul a renuntat la caracterul obligatoriu al aplicarii sporului si, in acelasi timp, a limitat cuantumul sporului de pedeapsa aplicabil atat in cazul pedepselor cu inchisoarea, cat si in cazul celor cu amenda.
Cu alte cuvinte, aplicarea sporului devine facultativa, iar cuantumul sporului maxim de pedeapsa aplicabil este redus semnificativ, fiind limitat de catre legiuitor.
Totodata, prin aceasta modificare, judecatorul este lipsit de libertatea de a sanctiona in mod corespunzator o perseveranta infractionala deosebita, indeosebi in cazul savarsirii de catre aceeasi persoana a unui numar mare de infractiuni, toate cu un ridicat grad de pericol social, pentru care un spor de pana la 3 ani inchisoare echivaleaza cu o nepedepsire a acestei perseverente si a gradului sporit de pericol social prezentat de persoana infractorului.”
ziare.com