Eurostat: România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă din UE. Dar are și cea mai mare creștere a speranței de viață

România este urmată în acest clasament doar de Letonia, cu 75,9 ani şi de Bulgaria, cu 75,8 ani.

Totuşi, cea mai mare creştere a speranţei de viaţă din 2019 şi până în 2023 s-a înregistrat în România, creşterea speranţei de viaţă fiind de un an, urmată de Lituania (+0,8 ani) şi Bulgaria, Cehia, Luxemburg şi Malta (toate cu o creştere de +0,7 ani).

La polul opus se situează Austria şi Finlanda, care au înregistrat cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă (minus 0,4 ani fiecare), urmate de Estonia şi Olanda (minus 0,2 ani).

Acestea sunt datele preliminare culese la sfârşitul anului 2023, conform cărora Spania are cea mai mare speranţă de viaţă la naştere din întreaga Uniune Europeană (84 de ani), urmată îndeaproape de Italia (83,8 ani) şi de Malta (83,6 ani).

În total, 15 din cele 27 de ţări membre ale UE depăşesc media UE privind speranţa de viaţă (81,5 ani).

În general, ţările cu cea mai mică speranţă de viaţă sunt cele din Europa de Est şi ţările baltice, în timp ce ţările din Marea Mediterană, Scandinavia şi Europa Centrală au cea mai mare speranţă de viaţă.

Aceasta este speranţa de viaţă a tuturor ţărilor UE, ordonată de la cea mai mare la cea mai mică: Spania (84 ani), Italia (83,8 ani), Malta (83,6), Suedia (83,4), Luxemburg (83,4), Franţa (83,1), Belgia (82,5), Cipru (82,5), Portugalia (82,4), Olanda (82), Slovenia (82), Danemarca (81,9), Finlanda (81,7), Grecia (81,6), Austria (81,6), Germania (81,2), Cehia (80); Estonia (78,8), Croaţia (78,8), Polonia (78,6), Slovacia (78,1), Lituania (77,3), Ungaria (76,9), România (76,6), Letonia (75,9) şi Bulgaria (75,8).

Comparând aceste date din 2023 cu cele din 2019, an de referinţă pentru stabilirea comparaţiilor, fiind ultimul înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus, rezultă că până la 18 ţări din UE şi-au mărit speranţa de viaţă, în timp ce Spania s-a menţinut stabilă, la 84 de ani. AGERPRES