Wednesday , February 28 2024

Cele şapte plăgi ale Uniunii Europene

euroalegeri

Inguvernabilă, ‘merkiavelică’, cheltuitoare: şapte personalităţi europene, care reprezintă şapte mari curente ale euroscepticismului, formulează, în cotidianul francez Le Monde, reproşuri la adresa instituţiilor de la Bruxelles, înainte de alegerile europarlamentare din 25 mai.
În opinia lui Erik Wesselius, candidat al Partidului Socialist olandez, bugetul actual al Uniunii Europene (UE) este prea mare, cheltuielile sunt prost administrate, iar banii sunt risipiţi. Povara financiară nu este bine împărţită între ţări, iar de ajutoarele financiare acordate Greciei şi altor ţări au beneficiat în special bănci germane sau franceze, fără a rezolva problema îndatorării. Potrivit lui Wesselius, este necesar ca parlamentele naţionale să exercite mai mult control asupra politicii. Pe termen lung, deficitele şi datoriile trebuie să fie acoperite, însă respectarea strictă a normei celor 3% privează statele de necesara flexibilitate a reacţiilor la evenimente economice. Statele trebuie de asemenea să-şi menţină competenţele în ceea ce priveşte sănătatea, sistemul de pensii, locurile de muncă, transporturile publice etc. Europa actuală este în primul rând cea a multinaţionalelor, a marilor întreprinderi şi bănci. Ea trebuie să fie redesenată, modernizată, flexibilizată şi mai puţin centralizată, conchide candidatul Partidului Socialist din Olanda.
Potrivit lui Nicolas Dopont-Aignan, deputat de Essonne (departament din zona de centru-nord a Franţei) şi preşedinte al partidului ‘Sus Republica’, ‘contrasensul Uniunii Europene este acela că este o uniune construită împotriva popoarelor şi naţiunilor’. Atunci când sunt transferate la Bruxelles cele patru elemente ale suveranităţii – legislaţia, bugetul, moneda, frontierele – sunt transferate şi cele patru elemente structurale ale democraţiei, nu mai există democraţie posibilă. Naţiunile au fost transformate în nave dezorientate, ţările au devenit neguvernabile din cauza UE. Pentru că nu există democraţie europeană, popor european, s-a creat o gaură neagră, un vid democratic. Pentru că democraţia europeană nu există, nu există popor european, mass-media europene, o limbă comună, o viaţă politică europeană, o conştiinţă comună. După convingerea lui Dopont-Aignan, o Europă (unită) poate fi creată doar cu sprijinul popoarelor, naţiunilor. Singura Europă posibilă este o Europă a popoarelor, Europa gaullistă, punctează deputatul francez.
‘În 1945, ţările Europei au fost abandonate în jugul sovietic. Am dorit să ne răscumpărăm greşeala, acceptând aderarea grabnică a acestor ţări la UE, însă rezultatul l-a constituit metamorfozarea şi alterarea UE’, consideră Laurent Wauquiez, deputat al Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP) în Haute-Loire (departament din zona de centru-sud a Franţei). În 1957, au fost 6 membri, în 1986 – 12. Apoi totul s-a accelerat într-o cursă scăpată din frâu. S-a ajuns la o Europă în care ţările membre au din ce în ce mai puţine lucruri în comun. Diferenţele de salarii variază pe o scară de la 1 la 6 între România şi Germania, ajutoarele sociale sunt de trei ori mai mari în Franţa decât în Polonia. Schemele economice ale ţărilor nu au nicio legătura una cu cealaltă. Capacitatea UE de a lansa subiecte pe marginea cărora se poate ajunge la o înţelegere, pentru a defini politicile comunitare, s-a redus precum o piele şagrinată. ‘Când sunteţi 28 în jurul mesei, nimeni nu vrea să vexeze pe nimeni, iar ca rezultat nu se obţine nimic’, conchide Wauquiez.
Hans-Werner Sinn, preşedinte al IFO, institut de cercetare economică cu sediul la Munchen, subliniază că ‘Europa nu a respectat Constituţia germană, pe când Germania – da’. Berlinul ar putea fi constrâns la rândul său, de Curtea Constituţională, să organizeze un referendum pe marginea problemelor europene. Acest lucru este prevăzut să se întâmple, în cazul în care Curtea Europeană de Justiţie nu va onora solicitarea Curţii din Karlsruhe privind modificarea programului de răscumpărare a datoriilor suverane de către Banca Centrală Europeană (BCE), pentru a-l face compatibil cu legislaţia UE. Curtea Constituţională acuză BCE de ‘uzurpare a puterii’, de nerespectarea Tratatului de la Lisabona, care interzice finanţarea statelor pe cale monetară. În cazul în care Curtea Europeană va considera programul BCE compatibil cu tratatele europene, Curtea din Karlsruhe va cere ca Legea de Bază a Germaniei să fie modificată. Dacă referendumul este respins de germani, guvernul va trebui să renegocieze tratatele europene, subliniază expertul.
După părerea lui Mark Pritchard, deputat conservator britanic, principala problemă a Europei este deficitul de democraţie. Referendumul din Marea Britanie (privind aderarea la UE) datează din 1975, iar o bună parte a populaţiei europene de astăzi nu avea pe atunci vârsta de vot. Chiar şi cei care au votat credeau că vor intra într-o zonă de liber-schimb, nu într-o uniune politică. De aceea, este timpul să fie organizat un referendum, în care să se decidă dacă Marea Britanie să rămână sau să iasă din UE. UE şi Regatul Unit au ales drumuri opuse. Pentru a putea fi concurenţiale în cursa economică mondială, în faţa Chinei, Indiei, Braziliei, Indoneziei, britanicii trebuie să fie mai eficienţi, să-şi reducă structura costurilor, însă UE produce poveri administrative. În ceea ce priveşte problemele sociale, de mediu, privind durata de lucru – totul este mai împovărător. Europa frânează economia britanică. Ea limitează posibilităţile Marii Britanii de a avea mai mult succes economic, conchide Pritchard.
Potrivit Renei Dourou, deputată a partidului Syriza (stânga radicală) din Grecia, criza a dezvăluit impunerea unei ‘Europe germane’, cum o spune şi sociologul Urlich Beck, care critică politica ‘merkiavelică’ a Germaniei. ‘Regula de aur’ bugetară a înlocuit valori fundamentale precum locul de muncă, solidaritatea, coeziunea socială. UE s-a transformat în rău: mecanismele sale se întorc împotriva societăţilor, nu le protejează. Din acest motiv se constată o întoarcere spre extrema dreaptă, spre xenofobie. Nu mai există Europă în general. Există o elită conducătoare, departe de controlul cetăţenilor, care nu consultă societatea şi care impune într-un mod antidemocratic politici ce ruinează acquis-urile sociale şi nivelul de viaţă al păturilor largi ale societăţii. Poporul grec a fost sacrificat în numele echilibrului bugetar. Este timpul ca acest lucru să se schimbe, spune Rena Dourou, care-l parafrazează pe Andrei Malraux şi conchide: ‘Europa de mâine va fi democratică sau nu va fi deloc!’.
Pentru alegerile europene nu există nicăieri o ofertă politică federală, nicio propoziţie nu caută o ‘uniune neîncetat mai strânsă’, pentru a relua limbajul fondator al tratatelor europene, subliniază Francois Heisbourg, consilier al Fundaţiei pentru Cercetare Strategică din Paris. De ce? După cum explică Heisbourg, după criză, niciun responsabil politic nu poate pretinde la mai multe voturi prin conferirea unor puteri mai mari Bruxellesului. Din păcate, oferta federală nu mai este prezentabilă, chiar dacă este una necesară. Lipsa federalismului provoacă o stare economică de divizare, de stagnare, centrată pe o monedă unică ce nu produce nici prosperitate, nici stabilitate. Dacă se doreşte ca Europa să funcţioneze ca o putere, este nevoie de instituţii: de o (singură) diplomaţie, de o (singură) apărare, de (o singură monedă) euro. Pentru a juca în mod solitar, trebuie să fii mic. Franţa nu este Singapore. Ea nu este un peşte mic şi agil: prin urmare, trebuie să mizeze pe dimensiunea europeană. Acest proiect este acum în pană, conchide Francois Heisbourg pentru Le Monde. (Agerpres)

Vezi si

Valabilitatea permiselor auto va crește de la 10 la 15 ani

Aproximativ trei milioane de persoane ar putea beneficia de creşterea valabilităţii permiselor de conducere din …