Respectul de sine

“Respectul de sine este fructul disciplinei; simțul demnității crește cu capacitatea de a-ți spune singur nu.” Abraham Heschel

 

A arăta respect și considerație față de propria persoană este la fel de important precum respectul arătat persoanelor din jur.

În crearea unei imagini pozitive sau negative asupra propriei persoane contribuie atât factorii de natură psihologică care au foarte mare legătură cu sănătatea noastră mentală (de exemplu, dacă suntem predispuși la depresie sau suferim de depresie), dar și factori externi care sunt legați de mediul în care trăim și oamenii cu care interacționăm.

Încrederea în sine și percepția asupra propriei persoane joacă un rol de neînlocuit în acest context.

Dacă avem o stimă de sine scăzută, cel mai probabil vom lua decizii, conștient sau inconștient, ale căror consecințe vor crea disconfort și nemulțumire în viața noastră.

În anumite circumstanțe putem supraestima oamenii cu care ne petrecem timpul sau pur și simplu să negăm aspectele negative ale acestora care ne pot dăuna ca indivizi sau care ne pot face să involuăm, în loc să evoluăm.

Calitatea oamenilor cu care ne înconjurăm este un gradient care indică atât nivelul de respect pe care îl arătăm față de propria persoană, cât și gradul de suspectibilitate (cât de influențabili suntem).

În afara influenței anturajului și tipul de societate în care trăim poate deveni un factor definitor în felul în care ne vedem pe noi înșine.

Dacă trăim într-un context social în care drepturile fundamentale sunt încălcate, acest factor poate distruge încrederea în sine a oamenilor și poate crea indivizilor senzația că nu sunt importanți ca ființe umane.

Un alt factor care poate avea un rol decisiv în obținerea respectului de sine este dat de ce suntem dispuși să acceptăm în anumite situații (cât acceptăm să ne complacem în anumite situații).

Din dorința de a ajuta pe cei din jur, spre exemplu, sau dacă facem parte din categoria persoanelor care preferă să nu își exprime dorințele/părerile, putem ajunge în situația de a crea un pattern (tipar) comportamental. Mai specific, cu cât alegem să ne complacem din ce în ce mai mult în anumite situații, cu atât vom fi mai predispuși ca acest comportament să devină obicei sau preferință.

Procrastinarea (auto-sabotarea) este unul dintre cele mai perverse moduri în care ne putem face rău. Pe termen lung poate avea efecte devastatoare asupra respectului de sine.

Deși nu avem posibilitatea să controlăm factorii exteriori, suntem responsabili de cei interiori (cum ne privim pe noi înșine și de ce standarde ne creem pentru noi înșine).

Cu timpul, se acumulează stări de nemulțumire cauzate de imposibilitatea de a finaliza planurile stabilite, culminând cu stări de nervozitate și frustrare sau, în unele cazuri, depresie.

Oricare ar fi cauza sau “trigger”-ul în privința elementelor care vă dăunează imaginii și respectului de sine, este ideal să le identificați din timp (prin auto-analiză sau cu ajutorul unui specialist) pentru a nu vă afecta pe termen lung și pentru a evita apariția unor situații care vă vor crea disconfort. (Raluca NICOLAE)