Dr. Cobuz: Hipoglicemia – cauze și tratament

Hipoglicemia nu este o boală în sine, ci o afecțiune care apare datorită nivelului scăzut de zahăr din sânge. În mod normal, nivelul zahărului din sânge crește ușor după fiecare masă. Când zahărul din sânge crește, pancreasul eliberează insulină. Insulina stimulează celulele corpului pentru a absorbi glucoza din sânge și nivelul zahărului din sânge scade înapoi la normal. Când scade prea mult, cantitatea de insulină eliberată scade, iar alte celule din pancreas eliberează glucagon. Glucagonul stimulează ficatul pentru a transforma glicogenul înmagazinat înapoi în glucoză și o eliberează în sânge. Aceasta aduce nivelul zahărului din sânge înapoi la normal.

Hipoglicemia reprezintă cea mai frecventa complicație acută ce apare în prezența sau absența diabetului zaharat. Se consideră hipoglicemie o valoare sub 70 mg%. Importanța hipoglicemiei în practică reiese din impactul asupra sistemului nervos. Privarea creierului de sursa energetică majoră (glucoza) și limitarea utilizării substanțelor energetice alternative datorită hiperinsulinemiei are consecințe grave asupra metabolismului cerebral. Adevărata prevalență a hipoglicemiilor nu este cunoscută deoarece episoadele minore sau medii nu sunt raportate sau rămân necunoscute. Hipoglicemia poate rezulta dintr-o mulțime de alte cauze, dar acestea sunt mai puțin întâlnite decât diabetul. Alte posibile cauze de hipoglicemie includ: anumite medicamente folosite la tratarea altor afecțiuni decât diabet pot cauza hipoglicemie și să îi ascundă simptomele; Insulină în exces – hiperinsulinism. Excesul de insulină în corp poate fi produs de tumori în pancreas, care produc insulină, anumite afecțiuni ale pancreasului sau boli autoimune, care afectează acțiunea insulinei în corp. Aceste afecțiuni sunt rare. Hipoglicemia artificială când poate fi cauzată intenționat de folosirea nepotrivită a insulinei și a medicamentelor antidiabetice orale. Aceasta se observă mai des la persoanele care lucrează în sănătate, la cei cu diabet sau la rudele lor. Motivele pentru hipoglicemia autoindusă variază și pot fi asociate cu probleme psihiatrice sau nevoie de atenție, ca în Sindromul Munchausen. Hipoglicemia poate apărea când alte boli sau afecțiuni afectează metabolismul zahărului în corp. Acestea pot include afecțiuni ale pancreasului și sistemului endocrin, boli ale ficatului și ale rinichilor; insuficiență cardiacă congestivă, care poate afecta funcția ficatului, infecțiile grave, generalizate. La unele persoane, alcoolul poate cauza scăderea nivelului de zahăr în sânge și hipoglicemia a fost asociată cu alcoolismul cronic. Această formă poate fi foarte severă, dacă persoana nu a mâncat timp de șase ore, deoarece postul poate descompleta cantitatea de glucoză din ficat și alcoolul poate afecta capacitatea ficatului de a face glucoză nouă. Persoana poate intra în comă, care poate fi fatală. Hipoglicemia care apare la 1-2 ore după masă este uneori asociată cu golirea rapidă a stomacului prin trecerea conținutului acestuia în intestine; aceasta cauzează absorbția rapidă a glucozei în sânge și o supraproducție de insulină – hiperinsulinism, ca răspuns. Această problemă a golirii rapide poate apărea după operații la stomac pentru ulcer peptic. Hipoglicemia mai poate apărea, deși mai rar, în anumite condiții în timpul sarcinii, în faza timpurie, sau după post prelungit sau mese sărite, malnutriție severă sau exercițiu fizic extenuant, prelungit, cum ar fi un maraton. Poate apărea și la nou-născuții cu greutate prea mică sau la cei a căror mamă a fost tratată de diabet zaharat tip 1 sau gestațional în timpul sarcinii.

Hipoglicemia poate fi clasificată în ușoară, medie, severă. În hipoglicemia ușoară simptomele includ: senzația imperioasă de foame, iritabilitabilitate, neliniște, extremități reci, umede, transpirație excesivă ce nu a fost determinată de efortul fizic, creșterea frecventei cardiace (tahicardie), amorțeli sau furnicături la nivelul degetelor sau a buzelor, tremurături. Dacă glicemia continuă să scadă, începe sa fie afectat sistemul nervos și apar: schimbări ale dispoziției, precum iritabilitatea, anxietate, neliniștea sau furia, confuzie, incapacitate de concentrare sau dificultăți de gândire, tulburări de vedere, amețeli sau dureri de cap, slăbiciune musculara, lipsa de energie, coordonare dificilă, dificultăți de mers sau vorbire, un limbaj incoerent, oboseală. În hipoglicemia severă, atunci când glicemia  scade sub 30 mg/dl apar convulsii, coma ce poate produce leziuni permanente la nivelul creierului.

Dacă nu se aplică urgent tratamentul specific, hipoglicemia severă poate fi fatală. În hipoglicemia ușoară și medie se recomandă ingestia unor glucide cu absorbție rapidă: zahăr, glucoză, sucuri dulci. O greșeală frecventă este consumul ciocolatei – datorită concentrației în grăsimi din acest aliment, zaharul are o absorbție încetinită, necorectând la timp scăderea glicemiei. În cazul în care hipoglicemia survine la distanță de masa următoare, după administrarea de glucide rapide trebuie să se asocieze și ingestia de glucide lente (pâine, paste făinoase) pentru a împiedica recăderea hipoglicemică (este cazul hipoglicemiilor din cursul serii sau a nopții). În medie doza de zahăr administrată este de 15 g. În hipoglicemiile severe care presupun perturbări ale stării de conștiență cu reflex de înghițire alterat tratamentul este injectabil.

Dr. Claudiu Cobuz

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Doctor în științe medicale, Lector Universitar