SUCEVENI, PAZITI-VA! In tot judetul, numarul furturilor a crescut cu 67%, fata de anul trecut

Poli]i[ti nepl\ti]i, nedota]i, nemotiva]i din punct de vedere psihic [i profesional, mereu amenin]a]i cu demiterea, reorganiz\ri ale structurilor de poli]ie, din care au ajuns s\ profite mai mult cei certa]i cu legea dec=t adev\rata societate civil\, activit\]i de preven]ie ineficiente care au p\pat bani gra[i din bugetul statului sau din bugetul european au condus `n jude]ul Suceava la o cre[tere spectaculoas\ a num\rului infrac]iunilor de furturi [i de t=lh\rii. De la `nceputul acestui an, comunicatele oficiale ale IPJ Suceava abund\ `n astfel de cazuri, f\cute publice, `nregistr=ndu-se cre[teri f\r\ precedent pe aceste componente ale infrac]ionalit\]ii. De la furturi din locuin]e la cele din [i de autoturisme, de la furturi din societ\]i comerciale ori de pe propriet\]ile sucevenilor, num\rul acestor infrac]iuni a `nregistrat o cre[tere de peste 67%, `n prima jum\tate a acestui an.
Conform unei statistici puse la dispozi]ie de IPJ Suceava, `n primele [ase luni ale anului 2011, au fost înregistrate 2328 infrac]iuni de furt, cu 936 mai multe decât în perioada similar\ a anului 2010. Aceasta `nseamn\ o cre[tere procentual\ a num\rului de furturi cu 67,2%. F\r\ a se face referiri asupra cauzelor care au condus la o astfel de evolu]ie a infrac]ionalit\]ii, a fost invocat\  o bun\ plasare la nivel na]ional – locul 40 din 42, sub media na]ional\ de 559 de infrac]iuni la suta de mii de locuitori, cu numai 329 de infrac]iuni la suta de mii de locuitori. Dincolo de calculele statistice, sucevenii se simt tot mai `n nesiguran]\, de la un an la altul. S\r\cia tot mai accentuat\ din zon\ ar mai putea fi o explica]ie de luat `n calcul. Comunit\]i masive, l\sate f\r\ st\p=n, dup\ ce reorganizarea structurilor poli]iei rom=ne a comasat agen]ii `n 20 de servicii locale care trebuie s\ deserveasc\ localit\]i aflate uneori la zeci de kilometri distan]\, pot fi luate `n calcul de asemenea `n analiza cauzelor care au dus la aceast\ cre[tere a „micii infrac]ionalit\]i”, cum este denumit\ uneori la modul general.
F\r\ a face o apologie a vechilor vremuri, c=nd ho]ul prins mai `ncasa [i c=te o carboav\ de la mili]ian, s\-i [tie de fric\, modul `n care a evoluat atitudinea organului de ordine `n raport cu infractorul, `n sensul c\ cel dint=i trebuie s\ se fereasc\ s\ `l ating\ m\car cu un deget, fiindc\ dac\ va fi dat `n judecat\ nu `l va ap\ra nimeni, veniturile salariale tot mai mici din sistem care au deziluzionat pe poli]i[tii tineri doritori s\ se apuce de treab\, slaba [ans\ de promovare oferit\ de [efii actuali care au devenit `nc\  `n anii dinaintea crizei adev\ra]i boieri, cu vile, terenuri, apartamente [i ma[ini de lux, constituie alte motive care conduc la aceast\ statistic\ dezastruoas\. Doar o simpl\ trecere `n revist\ a declara]iilor de avere f\cute publice pe site-ul Inspectoratului General al Poli]iei, privind averile declarate de [efii structurilor de poli]ie din jude] vorbe[te de la sine. F\r\ a se prezuma c\ astfel de averi s-au acumulat `n mod nejustificat, calculul omului de r=nd relev\ c\ `ntr-o anumit\ perioad\ era o afacere s\ fii poli]ist. ~n momentul acesta, nu mai renteaz\ dec=t pentru cei care nu au pe moment o alt\ op]iune.
N ho]ii dau iama prin case, societ\]i comerciale [i autovehicule
Acesta este frontul pe care se lupt\ `mpotriva infractorilor `n jude]ul nostru, al doilea ca m\rime din ]ar\. Desigur, calculele statistice arat\ c\ media furturilor pe cap de locuitor este sub cea na]ional\. Dac\ se ]ine `ns\ cont c\ dintre locuitorii jude]ului un procent important, peste 100.000 de suceveni tr\iesc [i muncesc `n str\in\tate [i vin `n ]ar\ doar pentru a-[i construi case l\sate pe m=na ho]ilor, procentul invocat ca rat\ a furturilor ar cre[te [i, de ce nu, ar putea s\ dep\[easc\ media de la nivelul `ntregii ]\ri.
De men]ionat c\ `n primele [ase luni ale acestui an s-au înregistrat 548 furturi din locuin]e `n jude]ul Suceava, plas=nd `n statistic\ IPJ pe locul 21, sub media na]ional\. S-a punctat `n informarea Poli]iei jude]ene c\ dintre aceste fapte, 92 au avut drept cauz\ u[a neasigurat\ corespunz\tor de c\tre victim\ sau utilizarea unor chei potrivite de c\tre infractor. Cu alte cuvinte, vinovat este p\guba[ul, care nu a [tiut s\-[i ]in\ bine lucrurile sub cheie.
La fel, din societ\rile comerciale s-au înregistrat 319 infrac]iuni de furt, sub media na]ional\ [i pe aceast\ linie a infrac]ionalit\]ii. ~n acest paragraf sunt introduse [i dou\ preciz\ri:  57 dintre aceste fapte au fost s\vâr[ite din societ\]i comerciale prev\zute cu sisteme de paz\ [i alarmare, iar 93 infrac]iuni au fost s\vâr[ite de pe rafturile magazinelor în timpul programului de lucru.
Conform aceleia[i statistici, furturile din autoturisme comise în prima jum\tate a acestui an sunt în num\r de 185. Prin raportare la totalul infrac]iunilor de furt, aceast\ ultim\ categorie reprezint\ 7,9%.
T=lh\rii cu 20% mai multe fa]\ de anul trecut
Infrac]iunile de tâlh\rie înregistrate în primele [ase luni ale anului plaseaz\ unitatea pe locul 19, la nivel na]ional fiind înregistrate 74 astfel de fapte, fa]\ de 62 `n perioada corespunz\toare a anului trecut. 10 la suta de mii de locuitori, fa]\ de 14 la suta de mii, înregistrate la nivel na]ional.
De re]inut c\ 20 dintre faptele de tâlh\rie din acest an ( 27%) au fost s\vâr[ite în mediul stradal, prin smulgerea de obiecte – telefoane mobile, bijuterii, po[ete. Acesta ar trebui s\ constituie un avertisment pentru cei care `[i arat\, `n mod mai mult sau mai pu]in ostentativ, valorile pe care le poart\ asupra lor `n localit\]ile din jude]ul nostru. Conform ultimelor cutume ale t=lharilor, nu mai conteaz\ dac\ de]in\torul unor astfel de obiecte de valoare merge pe o strad\ l\turalnic\ sau prin buricul t=rgului, atacul preg\tit de micul t=lhar de pe strad\ fiind rapid [i eficient, indiferent de loca]ie, iar reac]ia trec\torilor este cvasi – inexistent\. (Neculai RO{CA)