Suceava, printre primele județe în care a fost acordat atestatul de întreprindere socială

Procedurile de atestare și certificare sunt gratuite și au loc la agențiile județene de ocupare a forței de muncă, într-un termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea dosarului complet 

 

Suceava se află printre primele județe în care a fost acordat atestatul de întreprindere socială. Astfel de atestate au mai fost acordate și în județele Iași și Galați.
Primele decizii în vederea acordării atestatelor de întreprindere socială au fost deja emise în județele Suceava, Iași și Galați. Potrivit Legii nr. 219/2015 privind economia socială, întreprinderea socială își asumă să reinvestească 90% din profit și se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale, aplicând totodată principiul echității sociale față de angajați – asigurarea unor nivele de salarizare echitabile, între care nu pot exista dife­rențe care să depășească raportul de 1 la 8.
Procedurile de atestare și certificare sunt gratuite și au loc la agențiile județene de ocupare a forței de muncă, într-un termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea dosarului complet.
La inițiativa secretarului de stat pentru incluziune socială și antreprenoriat social, Oana Toiu, Ministerul Muncii a organizat luni, 31 octombrie, o masă rotundă în care a fost discutat procesul de atestare a întreprinderilor sociale, finanțarea și sprijinul acordat sectorului.  Din anul 2015, în România există Legea 219/2015 dedicată economiei sociale, iar normele de aplicare a prevederilor legii au fost aprobate prin HG 585/2016, sistemul de atestare fiind astfel funcțional începând cu luna august 2016 .
In țara noastră activează peste 10.000 entități juridice care urmăresc un impact social prin mecanisme economice, sub diverse forme, acestea putând solicita și atestarea ca întreprindere socială. Potrivit datelor statistice din Atlasul Economiei Sociale, România își conturează un rol din ce în ce mai important în domeniu, având 1,7% din forța de muncă angajată în structuri ale economiei sociale.
In contextul în care în Europa funcționează peste 2 milioane de întreprinderi în economia socială, reprezentând 10% din afacerile din UE, iar mai mult de 11 milioane de oameni lucrează pentru acestea, adică 6,5% din angajații din Uniune, România prin noul cadru normativ se înscrie în rândul țărilor care urmăresc dezvoltarea economiei sociale.
“Lupta anti-sărăcie trebuie să fie și o luptă de a crea oportunități pentru grupurile vulnerabile. Nu sunt oameni care au nevoie doar să supraviețuiască, ci și să își urmeze aspirațiile, să devină din beneficiari creatori de valoare. Fără asta e ca și cum ne-am lupta cu întune­ricul, fără să încercăm să aprindem lumina. Intreprinderile sociale sunt parte din soluție, fiind printre cei mai curajoși actori economici. Nu numai că își asumă intrarea direct în competiția de piață, ci o fac și cu un obiectiv clar asumat de îmbunătățire a societății. Practic, organizațiile lor preiau eforturile suplimentare de angajare și pregătire a celor mai dezavantajate grupuri și acționează în zone margina­lizate, unde oportunitățile lipsesc. Ei aduc în piață produse inovatoare, care rezolvă probleme sociale, neatinse de afacerile clasice, și se încăpățânează să lucreze tocmai acolo unde rațiunile economice uneori îndepărtează investițiile“, a declarat Oana Toiu, secretar de stat.
Pe lângă reprezentanții Ministerului Muncii responsabili de politicile publice privind economia socială, la întâlnirea de la sediul MMFPSPV – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice – au participat și cei ai Cancelariei prim-ministrului, ai ministerelor – Fonduri Europene, Justiție, Educație și Cercetare {tiințifică, Tineret și Sport, Agricultură și Dezvoltare Rurală, reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Achiziții Publice și Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), alături de peste 20 de reprezentanți ai întreprinderilor sociale și ai rețelelor acestora, precum și din organizațiile care oferă sprijin, consultanță și finanțare pentru antreprenorii sociali.
Reuniunea a oferit celor prezenți prilejul de a discuta despre provocările cu care se confruntă întreprinderile sociale, prin­tre cele mai importante fiind vizibilitatea redusă, accesul dificil la finanțare și la piețele de desfacere.
Viitorul economiei sociale
Intreprinderile sociale atestate și întreprinderile sociale de inserție certificate vor putea accesa fonduri europene prin Programul Operațional Capital Uman (POCU). In prezent este deschisă o linie de finanțare – SOLIDAR – cu o alocare de 20 milioane de euro sub forma unui ajutor de minimis pentru consolidarea a cel puțin 200 de întreprinderi sociale active de cel puțin 1 an, primul apel dintr-o serie mai lungă dedicată economiei sociale.
In plus, toate întreprinderile sociale atestate vor beneficia de vizibilitate crescută prin registrul unic de evidență, unul din proiectele de digitalizare dezvoltate în prezent de GovITHub, care va permite înregistrarea, modificarea, integrarea și analizarea tuturor datelor relevante privind întreprinderile sociale.
De asemenea, întreprinderile sociale de inserție certificate pot beneficia de dreptul de a folosi Marca socială, un element vizual unic la nivel național care asigură recunoașterea produselor și serviciilor oferite de acestea. Acestea vor beneficia și de avantaje în achizițiile pu­blice, autoritățile contractante putând re­zerva dreptul de participare la procedura de atribuire doar unităților protejate autorizate și întreprinderilor sociale de inserție, dar și de alte măsuri de sprijin pe care le pot oferi autoritățile locale. (Alexandra IONICA)