O familie din cartierul Burdujeni tine drapelul national arborat permanent la intrarea in casa

Pu]ini sunt românii care ]in steagul ]\rii arborat la por]ile caselor sau  la balconele apartamentelor. Guvernul a instituit o lege prin care institu]iile statului sunt obligate s\ aib\ drapelul na]ional. În conformitate cu Legea nr. 75/1994, drapelul României se arboreaz\ permanent pe edificiile autorit\]ilor, institu]iilor publice, la sediile partidelor politice, al sindicatelor, al institu]iilor de înv\]\mînt [i de cultur\. Potrivit legisla]iei, Prim\ria are obliga]ia de a arbora drapelul României pe stîlpi, de-a lungul str\zilor principale, în pie]ele publice [i pe cl\dirile institu]iei. În rest, doar de Ziua Na]inoal\ a României, mai apar drapele în\l]ate. În Suceava, localnicii care au non-stop  steagul arborat pot fi num\ra]i pe degete. Pe strada Aleea Dumbr\vii  din cartierul sucevean Burdujeni, familia Florica [i Constantin Bezerghean, `n v=rst\ de 57 [i respectiv 70 de ani, ambii pensionari, au sim]it în sufletul lor de români c\ drapelul patriei trebuie s\ afie zi [i noapte la acoperi[ul casei. “Avem de vreo trei ani steagulul rom=nesc. Am cump\rat material `n cele trei culori [i l-am cusut personal. L-a cam sp\lat ploaia [i rupt v=ntul, trebuie s\ `l `nlocuim cu unul nou. Am vrut cump\r\m unul dar din p\cate `n Suceava nu am g\sit un magazin unde s-ar vinde a[a ceva. E p\cat ca nimeni nu se g=nde[te s\ deschis\ o tarab\ unde s\ comercializeze nu numai drapele rom=ne[ti, dar [i tot felul de `nsemne de la brelocuri, la fanioane [i c=te lucruri nu ar putea fi inscrip]ionate cu simbolurile na]ionale. Patriotismul trebuie s\ existe în sufletul nostru tot timpul nu numai de 1 Decembrie. A[a am sim]it c\ este cel mai bine, c\ a[a m\ voi sim]i bine în propria locuin]\, precum [i cei care ne calc\ pragul casei. mericanilor, germanilor sau francezilor nu li se pare deplasat s\ ]in\ steagul na]ional în cas\. La noi, în preajma s\rb\torilor, din 100 de case sau apartamente, abia la unul dac\ vezi un drapel la geamuri. Nici eu nu [tiu exact de ce ei percep altfel sentimentele na]ionale’’, spune Florica Bezerghean.
Cei care trec pe strad\ nu ezit\ s\ se uite lung iar unii, atunci c=nd v\d c\ proprietariul casei sau so]ia acestuia se afl\ `n curte `i `ntreab\ mira]i de ce au luat o asemenea hot\r=re [i ce i-a determinat s\ se m=ndreasc\ cu steagul rom=nesc.  “Vedeam la teelvizor cum `n alte ]\ri oamenii se m=ndreau cu tot felul de `nsemne ceea ce la noi nu se vede. Am mers `n Ardeal `n vizit\ la fiul meu [i am v\zut cum ungurii la casele lor ]in steagul Ungariei, ori noi de ce nu am arbora drapelul ]\rii noastre. Am revenit acas\ cu so]ul [i am decis c\ trebuie s\ avem [i noi nu un steag ci dou\ la casa noastr\”, ne-a spus femeia.
La r=ndul s\u, Constantin Bezerghean ne-a dest\inuit c\ nu numai drapelul na]ioanl este ceva sf=nt pentru familie ci [i harta Rom=niei Mari, din 1933. “Bunicul meu era armean , a ajuns `n Rom=nia [i aici s-a stabilit, la Dorohoi. El a fost pasionat de istoria rom=nilor, pasiune insuflat\ [i tat\lui meu. Este ceva din familie [i cred c\ fiecare ar trebui s\ fie patriot fa]\ de ]ara sa oriunde s-ar afla.  Drapelul Rom=niei are culorile de baz\ ale curcubeului [i oriunde te-ai afla `n lume acesta apare pe cer. P\strez  harta Rom=niei Mari, `mi aminte[te de familie, de tat\l meu care a luptat `n cele dou\ r\zboie mondiale.  A murit la v=rsta de 94 de ani, `n vara anului 1989. S-ar fi bucurat enorm s\ [tie c\ a c\zut comunismul, dar nu a mai apucat. Am avut [i o hart\ a c\ilor ferate rom=ne tot din acea vreme, dar am `mprumutat-o unei cuno[tin]e care nu mi-a mai restituit-o”, ne-a spus suceveanul. B\rbatul a lucrat ca l\c\tu[ mecanic la CFR, fiind pensionat mai mult for]at de Guvernul condus de Petre Roman. Septuagenarul a insuflat patriotismului [i unicului lor fiu care `[i sus]ine doctoratul `n fizic\ la Universitatea “Babe[ Bolyai”din Cluj Napoca. (Cristina SCOR}ARIU)