Mihalescul: Destine frânte de nepăsare şi birocraţie absurdă!

Deputatul PNL de Suceava Dumitru Mihalescul arată, în cadrul unei Declaraţii Politice, că „anual, în maternităţile din toată România, sute de prunci, sute de nou-născuţi nevinovaţi sunt abandonaţi de mamele lor, nu pentru că acestea nu i-ar iubi îndeajuns, nu pentru că acestea nu i-ar dori alături de ele, ci pentru că cele mai multe dintre ele consideră că nu le pot acorda o îngrijire adecvată în familiile lor extrem de sărace”.

Liberalul sucevean consideră că autorităţile cunosc cauzele unei asemenea situaţii, nu de azi, nu de ieri, ci de ani şi ani de zile, „însă, până acum, niciun guvern nu a acţionat corespunzător sau nu a fost deloc interesat. Cine are dorinţa de a rezolva problema ar putea să afle, de îndată, dacă ar vrea, că mamele puse în situaţia de a-şi abandona copiii provin de cele mai multe ori din familii extrem de sărace sau din familii dezorganizate, iar cauza pentru care rămân însărcinate este, de cele mai multe ori, precaritatea educaţiei, determinată de accesul restrâns la învăţătură.

Oare cum s-or uita străinii la noi, atâta vreme cât România apare constant în fruntea ruşinoasă a majorităţii statisticilor legate de infrastructură, sănătate sau educaţie. Cu ce ochi ne-or vedea ţările dezvoltate, atâta vreme cât România conduce la numărul celor mai multe adolescente care au devenit mame în anul 2015. Nu aş vrea să cred că nu cunoaşteţi faptul că 12,3% din totalul femeilor care încă nu au împlinit vârsta majoratului ajung să nască, pentru prima dată în ţara noastră. Cât de dezvoltaţi ne putem consi­dera şi cu ce ne-a ajutat creşterea economică record, atâta vreme cât în ţara noastră copiii dau naştere unor copii?”, se întreabă parlamentarul sucevean.

Dumitru Mihalescul spune că s-a interesat, în mod personal, de problema miilor de copii ale căror destine sunt frânte încă din prima lor zi de contact cu viaţa, încă din prima zi de după naştere. „Cea mai mare bucurie mi-a oferit-o personalul medical, pe care îl felicit, că după atâta muncă în spital, reuşeşte pe deplin să substituie absenţa mamelor pentru zecile de copii abandonaţi. Da, stimaţi colegi! Moaşe, asistente medicale şi medici din secţiile de neonatologie româneşti sunt mame pentru sute şi mii de copii, deşi aceştia sunt obosiţi, iar zilnic trebuie să-şi facă datoria şi să aducă pe lume mii de copii. Este de înţeles comportamentul extraordinar al angajaţilor din maternităţi, pentru că orice surâs al unui chip de copil aduce multă fericire în suflet!”, spune deputatul PNL.

„Din păcate, stimaţi colegi, efortul uriaş pe care îl depune personalul din maternităţi nu poate să substituie în niciun fel familia tradiţională, oricât de mult efort ar depune aceştia. Copiii abandonaţi vor fi privaţi toată viaţa lor de familia de care noi ne-am bucurat şi, cel mai probabil, nu vor avea niciodată cui să spună mamă şi tată. Copiii cresc repede, iar, mai devreme sau mai târziu, aceştia ajung în centrele de plasament de unde destinul lor este unul sigur şi crud – fără nicio şansă de a se realiza în viaţă. Stiţi la fel de bine ca mine care sunt condiţiile în centrele de plasament şi faptul că aceste condiţii nu s-au ameliorat mai deloc în ultimii ani. Creşterea economică i-a ocolit de fiecare dată! Mai mult decât atât, atunci când ajung la vârsta majoratului, copiii fără părinţi ajung direct în stradă, de parcă situaţia lor socială s-ar fi rezolvat de la sine.

Există mai multe soluţii pentru ca miile de copii abandonaţi, fie să nu mai ajungă să fie abandonaţi în maternităţi, fie să ajungă să fie crescuţi de o mamă şi un tată adoptiv. În primul rând, ar fi bine să umblăm la cauze, iar aceasta presupune să luptăm cu toată forţa împotriva sărăciei în care se zbat mii de familii şi sute de mii de copii din România. Apoi, sloganul – toţi copiii să meargă la şcoală – trebuie să devină realitate, nu doar o deviză spusă prin campaniile electorale. Copilele trebuie să meargă la şcoală, nu la maternitate!

Nu în cele din urmă, cred cu putere că miile de familii tradiţionale pe care Dumnezeu nu le-a binecuvântat cu darul sfânt al unui copil şi care doresc să adopte un copil abandonat, ar trebui să aibă acces facil la procesul de adopţie, încă de când copilul este mic şi nu ştie că şi-a pierdut părinţii naturali. Aşa am putea acorda o şansă acestor micuţi să nu sufere, să se integreze uşor în familia adoptivă, să iubească şi să fie iubiţi şi să poată spune şi ei cuiva mamă şi tată”, arată deputatul PNL de Suceava, Dumitru Mihalescul. (C.A.)