CJ Suceava vrea să înfiinţeze o companie care să producă peleţi din paiele nefolosite de fermieri

Investiţia într-o fabrică s-ar ridica la circa două sute de mii de euro, în condiţiile unei producţii de zilnice de 20 de tone de agro-peleţi. Potrivit preşedintelui CJ Suceava, Cătălin Nechifor, acesta este un proiect studiat de el cu mai mulţi ani în urmă şi, din datele pe care le deţine, valoarea energetică a peleţilor din paie ar fi cam 75 – 80% a celor din lemn. Din punctul de vedere al lui Cătălin Nechifor, ar fi mai potrivit să fie utilizat excedentul de paie din agricultură, pentru că s-ar putea crea locuri de muncă şi s-ar rezolva unele probleme privind asigurarea încălzirii din alte surse decât cele convenţionale, care sunt tot mai scumpe

Consiliul Judeţean (CJ) Suceava îşi înfiinţează o companie care să producă peleţi din paiele rezultate în urma culturilor agricole vegetale, ca sursă de energie regenerabilă pentru încălzirea centrelor de plasament, a centrelor de asistenţă socială, dar şi în şcoli, primării sau alte instituţii locale. Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a cerut, joi, deliberativului să facă cât mai repede un studiu de piaţă şi să pregătească partea tehnică şi financiară pentru înfiinţarea acestei companii.
El a arătat că factura de încălzire numai pentru unităţile din subordinea CJ Suceava a fost în iarna trecută de opt milioane de lei şi consideră că prin realizarea unui sistem de încălzire folosind resurse regenerabile o mare parte din fondurile care sunt folosite pentru încălzire vor putea fi îndreptate spre dezvoltare. Nechifor a explicat, într-o conferinţă de presă, că firma ce urmează să fie înfiinţată de CJ Suceava în asociere cu mai multe consilii locale, va construi o fabrică de producere a agropeleţilor, folosind reziduurile culturilor de păioase.
El a precizat că peleţii rezultaţi vor fi folosiţi, în principal, pentru încălzirea centrelor de plasament, a centrelor de asistenţă socială, dar şi pentru şcoli, sedii de poliţie sau primării din localităţile partenere. „Vom folosi economiile rezultate din scăderea costurilor încălzirii la proiecte de dezvoltare”, a spus Nechifor. El consideră că această soluţie este novatoare şi presupune beneficii importante, iar pe lângă reducerea costurilor se înfiinţează locuri de muncă în mediul rural, iar agricultorii, care acum ard paiele rezultate, vor valorifica aceste reziduuri. Cătălin Nechifor a arătat că fabrica al cărei cost este de aproximativ 200.000 de euro, cu tot cu spaţiile de depozitare şi platforma de preluare şi cântărire, poate produce 20 de tone de agropeleţi pe zi, media de paie la hectar este de 1,5-2 tone, iar raportul de transformare este unu la unu.
El a subliniat că materia primă nu necesită uscare, iar peleţii din paie au o putere calorică de 4 calorii/kilogram apropiată de cea a peleţilor din lemn care este de 5 calorii/kilogram. Nechifor a arătat că pentru încălzirea unui centru de asistenţă socială, exemplificând cu Sasca unde s-a montat centrală termică cu peleţi, este de 400 de tone pe iarnă. Totodată, în timp ce peleţii din lemn costă în medie 150-160 de euro/tonă, costul agropeleţilor se ridică la 50 de euro/tonă. Preşedintele CJ Suceava a arătat că autorităţile sucevene doresc să exploateze această nişă în condiţiile în care piaţa de biomasă cât şi cea de peleţi din lemn sunt acoperite în judeţ. „Tinta noastră este să asigurăm încălzire ieftină în unităţile pe care le avem în subordine”, a spus Nechifor care a menţionat că este primul proiect de acest gen iniţiat de o autoritate locală din ţară. (D.P.)