Cea mai mare paradă militară din ultimii ani de la Suceava

 Circa nouă mii de persoane au participat la parada militară organizată la Suceava de Ziua Națională a României. Așa cum avea să constate primarul Ion Lungu, cele o mie de stegulețe și fulare care au fost împărțite de primărie cetățenilor care au luat parte la evenimente nu au fost suficiente. De altfel, nu doar primarul Sucevei, ci numeroși oficiali suceveni – dar și invitați din Statele Unite ale Americii – au luat parte la evenimentele pentru care au fost mobilizați peste 30 de polițiști suceveni doar pentru a asigura măsurile de ordine publică.

Ca de obicei, după prezentarea onorului, salutul drapelului de luptă și intonarea Imnului Național a urmat un ceremonial religios care a fost oficiat în aer liber de un sobor de preoți, la troița ridicată în lateral de biserica Sf. Înviere.

În mod natural, conform unui program stabilit, au urmat alocuțiunile oficialităților iar primul care a fost invitat să ia cuvântul a fost prefectul Alexandru Moldovan, în prima parte el dând citire mesajului primului ministru Marcel Ciolacu. Ulterior, prefectul Alexandru Moldovan a transmis salutările în numele colectivului Instituției Prefectului – Județul Suceava și cele în numele său, personal: „La mulți ani România! La mulți ani români! Oriunde v-ați afla”.

Înainte de ceremonia depunerii de coroane la care au participat zeci de reprezentanți ai unor instituții publice au mai fost însă rostite câteva alocuțiuni, pe lângă mesajul premierului pe care l-a citit prefectul și urarea acestuia din urmă. Una dintre alocuțiuni a fost cea a lui Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județen Suceava iar alta fiind a primarului Ion Lungu. Singurul oficial îmbrăcat tradițional, Gheorghe Flutur – președintele Consiliului Județean Suceava – vorbise între altele, despre românii plecați la muncă peste hotare, despre Autostrada Moldovei – A7 și, fără a omite unele referire la promovarea Bucovinei sau la patriotism care ar însemna inclusiv să cumpărăm produse românești, a făcut o solicitare publică (de față cu numeroși social-democrați) către Guvernul României: „Să dea prioritate și acestei părți de țară!”. Este adevărat că afirmația lui Gheorghe Flutur a fost legată de contextul (prea) îndelungat privitor la realizarea unor autostrăzi, însă credem că într-o măsură mai mare sau mai mică – după caz – se poate exptrapola. Între altele, o posibilă concluzie a lui Gheorghe Flutur ar putea fi aceasta: „Avem în continuare multă treabă!”.

În schimb, Ion Lungu, primarul de Suceava, a făcut referire la Marea Unire, dar și la Unirea Basarabiei cu România! În legătură cu Unirea Basarabiei, edilul Sucevei a făcut clar referire la actul de la 27 martie 1918, dar și la unul dintre basarabenii care s-au implicat foarte mult în ceea ce privește acel act de o mare însemnătate istorică: Pantelimon Halipa. De asemenea, Ion Lungu s-a referit și la Unirea Bucovinei cu Țara, dar și la 1 decembrie 1918 când s-au unit cu România patru provincii: Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania. Printre personalitățile menționate de Ion Lungu în discursul său au fost Iuliu Maniu și cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit proclamația de la Alba Iulia. „Au venit la Țara Mamă și au făcut România Mare”, a spus Ion Lungu, într-o încercare de a sintetizat cât mai mult șirul lung al evenimentelor din 1918 care a culminat cu data de 1 decembrie. Salutând pe invitații din SUA, Ion Lungu s-a referit în discursul său și la aderarea României la Uniunea Europeană, Ion Lungu a declarat, printre altele, că „trebuie să fim un membru demn al Uniunii Europene, dar în același timp să apărăm identitatea noastră națională, să ne apărăm credința noastră strămoșească”. Referitor la patriotism, el a spus că unul din cele mai simple moduri de a fi patriot este de a-ți cunoaște istoria și ați respecta tradițiile și a făcut apoi trimitere la necazurile care se întâmplă în Ucraina și în Orientul Mijlociu, într-o încercare de a insufla dragoste pentru simbolurile noastre, arătând că un prilej de bucurie este și cel al purtării unor stegulețe tricolore la mașini, Ion Lungu a revenit apoi la aspectele ce țin de credință – oarecum predictibil având în vedere că se declară creștin practicant – și a îndemnat pe cei de față să se roage la Dumnezeu pentru pace că să poată fi sărbătorită an de an acest moment important din istoria românilor.

Deși a fost poate evenimentul de la care nu au lipsit decât, poate accidental, câteva oficialități, niciunul nu a mai luat cuvântul. Asta poate și pentru că programul era unul condensat în care în jurul orei 10:40 trebuia să înceapă defilarea iar între alocuțiuni și paradă trebuiau depuse coroanele de flori. Care nu erau deloc puține. Între pauzele dintre alcuțiuni și depunerea coroanelor și aceasta și începerea defilării, dar și după parada militară, atât Gheorghe Flutur, cât și Ion Lungu au interacționat cu publicul, mergând să dea mâna cu cetățenii și intrând în vorbă cu aceștia.

Cu câteva minute înainte de ora 11:00, dispozitivul de defilare s-a constituit iar în fața sa defilase comandantul Gărzii de Onoare, lt.col. Ovidiu Fodor urmat apoi de celelalte structuri militare participante la eveniment. Este vorba de efective ale mai multor unități militare din Armata României – Batalionul 335 Artilerie „Alexandru cel Bun” Botoșani, Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” Bistrița, Brigada 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” Focșani, Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc; Jandarmeria Română – Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Bogdan Vodă” Suceava; Poliția Română – unități din cadrul Inspectoratului de Poliție Judeţean Suceava; Poliţia de Frontieră Română – Serviciul Teritorial Suceava, Serviciul Român de Informaţii – Direcţia Regională de Informaţii Moldova Nord, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – ISU „Bucovina” – și Poliția Locală Suceava. Și într-adevăr, lumea a avut toate motivele să rămână, parada militară fiind una mai diversificată decât cele din anii precedenți.

Însă în mod cert, cireașa de pe tort a fost chiar expoziția de tehnică militară care a fost pe strada Nicolae Bălcescu și pe esplanada Taylan. Printre „vedete” s-au numărat echipamentele aduse de Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” Bistrița, Brigada 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” Focșani și un dispozitiv folosit de SRI în situații speciale precum CBRN sau bombe artizanale. Foarte bine au interacționat cei de la Poliția de Frontieră cu copiii, dar și cei de la Poliție (BMW-ul a fost „vedeta”, însă multe priviri au atras câinii polițiști și o grupă de mascați). De cealaltă parte, pentru pompieri și jandarmi au fost alocate spații separate unde cei care au vrut să vadă cum se ține o armă în mână sau care este senzația la volanul unui mașini mari de intervenție, au putut-o face. Și au fost cu sutele. Nu puțini au fost și ceilalți care au vrut să afle late lucruri despre echipamentele pompierilor și jandarmilor sau despre câinii acestora din urmă și diferența între un câine special antrenat pentru căutare de persoane și unul pentru intervenții. (Dan PRICOPE)