Testamentul politic al presedintelui Chinei da fiori lumii

La închiderea congresului Partidului Comunist din China, Xi Jinping va moşteni cel mai mare partid din lume, cu 82 de milioane de membri, cu un control decisiv asupra tuturor eşaloanelor sociale şi economice chineze, a doua economie din lume începând cu anul 2010.

Discursul lui Hu Jintao, preşedintele Chinei, în deschiderea Congresului PCC, joi, la Beijing, este un veritabil testament politic, lăsat succesorului său Xi Jinping, căruia îi trasează un caiet de sarcini inedit, ce include combaterea corupţiei care ameninţă întreg regimul politic, comentează AFP. Acest semnal de alarmă tardiv, lansat la încheierea mandatului său, în faţa a 2.000 de delegaţi ai Partidului Comunist reuniţi la Beijing, nu a fost însoţit de nicin plan de reformă majoră. Potrivit lui Hu Jintao, dacă ţara suferă de pe urma corupţiei elitelor, singura salvare este “credinţa comunistă în marxism, socialism şi comunism”, “sufletul său politic”. Fără a cita vreo reformă politică, preşedintele în exerciţiu s-a străduit timp de 90 de minute să sublinieze “rolul conducător” pe care PCC trebuie să şi-l consolideze în toate domeniile, evocând faptul că “niciodată (China) nu va copia un sistem politic occidental”.
Vineri, presa oficială a subliniat la unison că secretarul general îşi încheie activitatea angajând PCC în “menţinerea fermă a căii socialiste cu specific chinez”. “În timp ce unii conservatori au pledat pentru întoarcerea la egalitarismul chinez, cu o economie planificată şi un control ideologic, influenţele liberale au încercat să copieze modelul occidental în China”, a comentat vineri cotidianul oficial Global Times, citat de AFP.
La închiderea congresului, Xi Jinping va moşteni cel mai mare partid din lume, cu 82 de milioane de membri, cu un control decisiv asupra tuturor eşaloanelor sociale şi economice chineze, a doua economie din lume începând cu anul 2010.

Cu toate acestea, “Partidul” este bolnav. Pericolele care pândesc sunt din “ce în ce mai grave”, Corupţia este “o problemă politică majoră, sursa unei mari anxietăţi în rândul populaţiei”. Ea necesită un “angajament politic clar şi pe termen lung din partea Partidului”, a subliniat Hu Jintao.
Subminat de la bază de avantajele, mita şi abuzurile puterii din partea administraţiilor locale, partidul este afectat la vârf de dezvăluiri cu privire la averile înalţilor demnitari, inclusiv cea a lui Xi Jinping.
Afacerea Bo Xilai, numele unui fost membru al Biroului politic îndepărtat din funcţie, fapt ce reclamă prin el însuşi corupţie, abuzurile de putere şi uciderea unui om, au incomodat pregătirile congresului comunist.
“Dacă vom eşua în a trata aceste probleme într-o manieră corectă, ele s-ar putea dovedi fatale pentru Partid, putând provoca chiar prăbuşirea acestuia şi colapsul statului”, a avertizat Hu Jintao în încheierea discursului.
Aceasta este o aluzie clară la revolta “Primăverii de la Beijing” din 1989, când populaţia din întreaga ţară a ieşit în stradă pentru a solicita, încă de atunci, eradicarea corupţiei şi reforme politice. Partidul şi statul se aflau în faţa colapsului, cum s-a întâmplat în timpul revoluţiei culturale din 1966-1976.
În ambele cazuri, recurgerea la forţa armată a fost singura care a salvat regimul. În ceea ce priveşte soluţiile, “Trebuie să încurajăm membrii partidului să devină modele ale virtuţilor socialiste”, “să studieze marxism-leninismul şi gândirea lui Mao Zedong”, “să fie fermi în idealul şi convingerile noastre şi să rămână loiali credinţei comuniste”, a asigurat preşedintele în exerciţiu.

Ultimul deceniu în China a fost marcat de o ascensiune economică fără precedent, o deschidere a societăţii determinată de Internet şi un sistem politic imobil, relatează AFP, care prezintă a cronologie a celor zece ani sub conducerea lui Hu Jintao.

2002

Al XVI-lea congres al PCC în octombrie. Hu Jinato devine secretar-general.

2003

O epidemie de pneumonie atipică, SRAS, izbucneşte la începutul anului. Autorităţile sunt acuzate de lipsă de transparenţă. Cel puţin 350 de persoane mor în China şi 800 în lume.

În martie, Hu devine şeful statului, iar Wen Jiabao premier.

În martie, moartea unui tânăr designer, Sun Zhigang, într-un centru de detenţie din Canton (sud) declanşează o campanie de presă în favoarea muncitorilor imigranţi. Centrele de detenţie sunt închise.

La 15 octombrie, China devine a treia ţară care trimite un om în spaţiu, după Uniunea Sovietică şi Statele Unite.

2004

IBM vinde în decembrie divizia sa de PC fabricantului chinez de computere Lenovo.

2006

În iulie, Tibetul este legat de restul Chinei printr-o linie de cale ferată, construită la cea mai mare înălţime din lume.

2007

China lansează în ianuarie prima sa rachetă antisatelit, un gest considerat belicos de Occident. Ea lansează în octombrie primul satelit de explorare selenară, Chang’e, inaugurând un program ambiţios ce urmăreşte să trimită un astronaut pe Lună.

În octombrie are loc al XVII-lea congres al PCC, în cadrul căruia Hu Jintao este reales la conducerea partidului.

2008

Revolte în martie la Lhassa şi în mai multe regiuni tibetane din China, soldate cu 20 de morţi, potrivit unei surse oficiale, şi 203 potrivit tibetanilor în exil

Xi Jinping devine vicepreşedinte în martie.

În mai are loc un cutremur în Sichuan (sud-vest), soldat cu 87.000 de morţi şi dispăruţi.

În perioada 8-24 august au loc Jocurile Olimpice de la Beijing. Sportivii chinezi sunt primii în clasamentul medaliilor de aur.

Scandal alimentar în septembrie, după ce şase copii mor şi alţi 300.000 se îmbolnăvesc din cauza laptelui contaminat cu melamină.

Plan de relansare în valoare de 400 de miliarde de euro în noiembrie, în urma crizei financiare mondiale.

Lansarea comercială, în noiembrie, a primului avion de linie de fabricaţie chineză, ARJ-21.

2009

Confruntări în iulie între membrii minorităţii uigure, turcofone şi musulmane şi etnicii han (majoritari) la Urumqi (nord-vest), soldate cu 200 de morţi şi 1.600 de răniţi. Facebook şi Twitter sunt cenzutate.

În decembrie, China devine primul exportator mondial, devansând Germania.

2010

Un seism afectează în aprilie regiunea tibetană Yushu (Qinghai, nord-vest), provocând moartea a peste 2.200 de persoane.

Expoziţia universală de la Shanghai atrage peste 73 de milioane de vizitatori din mai până în octombrie.

În august are loc o alunecare de teren de proporţii în Gansu, soldată cu 1.800 de morţi şi dispăruţi.

La 8 octombrie, premiul Nobel pentru Pace îi este atribuit disidentului Liu Xiaobo, care ispăşeşte o pedeapsă de 11 ani de închisoare.

În decembrie, China devine a doua economie mondială, depăşind Japonia.

2011

În primăvară are loc o reprimare a disidenţilor de teama unei contaminări de la “primăvara arabă”. Artistul Ai Weiwei este arestat pentru trei luni.

Deschiderea liniei feroviare de mare viteză Beijing-Shanghai (1.300 de kilometri) la 30 iunie.

Pentru prima dată, numărul persoanelor care locuiesc la oraş îl depăşeşte pe cel al locuitorilor din zonele rurale. Numărul internauţilor depăşeşte 500 de milioane.

2012

În aprilie are loc decăderea lui Bo Xilai, membru al Biroului politic al PCC, în urma uciderii unui om de afaceri britanic, Neil Heywood.

În mai, avocatul Cheng Guangcheng se refugiază la ambasada americană din Beijing. Ulterior el este exilat în Statele Unite.

În iulie este instalată ultima turbină la barajul celor Trei Guri. Capacitate sa (22,5 gigawaţi) echivalează cu 15 reactoare nucleare.

La 8 noiembrie se deschide al XVIII-lea congres. Hu Jintao urmează să se retragă şi îi lase locul lui Xi Jinping.