Gigantul rus Gazprom se clatina. Greselile fatale care ar putea afecta toata Europa

De-a lungul ultimei decade, la nivelul conducerii Gazprom s-au luat o serie de decizii gresite, iar situatia sa afecteaza in mod cat se poate de direct si imaginea presedintelui Vladimir Putin.

Cu toate acestea, Putin refuza sa recunoasca existenta unei crize si continua sa il sprijine pe Alexei Miller, directorul executiv al companiei energetice, din 2001.

In mai 2008, Gazprom era una dintre cele mai valoroase firme de pe piata globala, cu o cota de piata de 369 miliarde de dolari, moment in care Miller promitea ca o va ajuta sa atinga suma de un trilion de dolari. Astazi insa, valoarea ei este de numai 83 de miliarde si continua sa scada.

De altfel, desi se lauda cu cel mai mare venit net global in 2011, de 44,5 miliarde de dolari, mentinut totusi la 38 de miliarde in 2012, rata castigurilor obtinute de firma a scazut foarte mult in 2013, iar aceasta si-a pierdut credibilitatea in fata pietei.

Coruptia, aroganta si practicile manageriale indoielnice au afectat compania, dar si imaginea presedintelui rus. Un exemplu este stabilirea preturilor. Din motive neelucidate, Lituania plateste cu 15% mai mult pentru importurile de gaz provenite din Rusia, fata de tara vecina, Letonia.

Mai mult, daca are impresia ca cei care ii sunt clienti au un comportament deranjant sau dezaprobator, Gazprom opreste livrarile, asa cum s-a intamplat in cazul Ucrainei si al Europei de est in ianuarie 2006 si 2009. Rezultatul a fost ca acesti clienti au ales sa isi reduca dependenta de gigantul rus, fie printr-o diminuare a consumului, fie prin dezvoltarea unor alternative energetice.

Modelul de business al Gazprom este cat se poate de simplu: produce gaz natural in Siberia de vest si il livreaza prin conducte in Europa. In ultimii zece ani insa, compania a ratat trei mari revolutii din industrie: expansiunea gazului de sist din SUA, apetitul global pentru gazul natural lichefiat si cresterea cererii din partea Chinei.

Putin nu este un sustinator al gazului de sist, fiind de parere ca este mai scump decat cel clasic (Rusia detine un sfert din resursele mondiale din acesta) si ca nu este o idee buna din punct de vedere al protejarii mediului. Totusi, cererea pentru noile alternative la gaz a crescut mult in Europa, asa ca Gazprom a fost nevoita sa isi reduca pretul la propriul produs.

In septembrie anul trecut, Comisia Europeana a demarat un proces impotriva Gazprom, acuzand divizarea pietelor de care aceasta se face responsabila, prin impiedicarea unei circulatii uniforme a gazelor intre statele membre UE si impunerea unor tarife preferentiale. Ar mai putea dura ani de zile pana la luarea unei decizii de catre instanta, dar, cel mai probabil, la sfarsitul procesului Gazprom va avea de plata miliarde de euro, din cauza practicilor sale neconcurentiale, care s-au intins de-a lungul atator ani.

Printre planurile de viitor ale companiei se numara constructia a doua conducte prin Marea Baltica, ce vor costa aproximativ 20 miliarde de dolari. Singurul scop al acestora este inlocuirea celor din Ucraina, la care Putin vrea sa renunte, asa ca investita nu adauga, de fapt, niciun fel de plus valoare.

Gazprom este strans legata de piata bursiera si de capital a Rusiei, asa ca pentru Putin cea mai mare ingrijorare din acest moment este impactul negativ pe care firma l-ar putea avea asupra statului. In ultimii ani, compania a reprezentat intre 7 si 11% din veniturile bugetare ale tarii, in timp ce sectorul petrolier a contribuit cu 40%. Insa ambele sunt de asteptat sa se confrunte cu un puternic trend descendent in urmatorii ani iar Kremlinul ar putea fi nevoi sa isi recalculeze politicile economice.