Declaraţie de Unire cu Basarabia semnată la Mănăstirea Putna

Pentru a marca Centenarul Marii Uniri, dar și Unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918, reprezentanții comunei Putna au semnat joi o Declarație simbolică de Unire cu Basarabia. Evenimentul a avut loc în Sala Tronului a Casei Domnești de la Mănăstirea Putna.

Înainte de şedinţa extraordinară a Consiliului Local care s-a desfăşurat joi, 22 martie 2018, Arhimandritul Mel­chisedec Velnic, stareţul aşezământului monahal, a oficiat o slujbă de Te Deum în Biserica Mănăstirii. Apoi, membrii Consiliului Local s-au închinat la Mormântul Sfântului Stefan cel Mare. Manifestarea a continuat în Sala Tronului. În deschidere, artista Alexandra Dan a intonat Imnul de stat al României, după care Gheorghe Coroană, primarul Comunei Putna a citit textul „Declaraţiei de Unire” a Basarabiei cu România.

Declaraţia a fost aprobată în unanimitate, iar membrii Consiliului Local, reprezentanţii mănăstirii şi ai altor instituţii din comună au semnat-o, în trei exemplare. Un exemplar va rămâne la Primăria comunei, unul la şcoala din localitate, iar al treilea exemplar la Mănăstirea Putna. Declaraţia va fi trimisă Prim-ministrului României, Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Preşedintelui Senatului, Preşedintelui României.

„Este un act simbolic. El nu produce efect în sine, dar sunt convins că toţi avem dorinţa şi încă speranţa că într-o zi cineva îşi va pune semnătura şi pe un act oficial al Unirii. Că voinţa continuă a noastră de unire va culmina cu înfăptuirea din nou a Marii Uniri a românilor”, a declarat primarul Gheorghe Coroană.

“Am văzut, şi aţi văzut şi dumneavoastră, că foarte multe localităţi din Basarabia au semnat asemenea documente similare prin care îşi exprimă dorinţa de a se uni cu Patria Mamă. Iar mesajul nostru, de aici, de la căpătâiul lui Stefan al întregii Moldove, trebuie să fie acelaşi. Să avem dorinţa de a face să dispară graniţa dintre fraţi, să dispară graniţa dintre noi, cei de aceeaşi credinţă, limbă şi neam.

Sigur că suntem aici într-un loc sfânt şi nu pot să spun chiar tot ce gândesc acum. Dar sunt puţin trist, şi cred că şi Dumneavoastră îmi împărtăşiţi sentimentul, când vedem această lipsă de atitudine şi implicare, ca să nu mai spunem de iniţiativă din partea celor care astăzi conduc ţara. Ne-am fi aşteptat ca măcar în acest An Centenar, distinşii noştri conducători să treacă şi la ceva fapte referitor la acest subiect al Unirii.

Vreau să subliniez un lucru pe care l-am mai spus şi cu alte ocazii: suntem datori să promovăm şi să cultivăm în continuare acest spirit al Unirii, spiritul patriotic. Cu atât mai mult cu cât suntem convinşi că singura şansă a fraţilor noştri de dincolo de Prut pentru o dezvoltare sănătoasă este unirea cu România.

Putem spune că această zi, acest moment atât de frumos, îl putem considera un prim eveniment din calendarul nostru dedicat Centenarului pe care noi îl avem în acest an. Vor fi şi alte asemenea evenimente. Cu fiecare dintre ele noi vom spune şi vom striga mai mult despre Unire”, a spus primarul Coroamă.

În continuare a luat cuvântul Arhim. Melchisedec. Părintele stareţ a evocat legăturile aşezământului monahal şi pe care îl păstoreşte cu „fraţii de peste Prut” şi a apreciat iniţiativa:

„Dumneavoastră simţiţi una dintre cele mai mari răni de astăzi ale poporului nostru şi înţelegeţi una dintre cele mai mari dorinţe ale poporului: re-Unirea Basarabiei cu ţara. Rănile adânci şi vechi nu se vindecă uşor. Dar această rană trebuie vindecată!. Toţi românii ştim că, până la 1812, Prutul nu i-a despărţit pe fraţi.

Prutul nu îi despărţea pe români de români, ci trecea prin mijlocul Moldovei şi era apa „cea mai sprintenă şi cea mai sănătoasă” a ei, după cum spune Dimitrie Cantemir.

Această apă a devenit graniţă în 1812, când Imperiul Turc a dat Imperiului Rus aproape jumătate din Moldova fără să ţină cont că desparte pe frate de frate.

Nu s-a ţinut cont de voinţa fraţilor români nici atunci când Hitler şi Stalin au încheiat, prin miniştrii lor de externe, Ribbentrop şi Molotov, pactul în urma căruia Uniunea Sovietică a ocupat din nou Basarabia, în 1940.

Domniile Voastre cunoaşteţi toate acestea şi vă doare rana, de aceea v-aţi hotărât să faceţi ceva pentru a vindeca această rană!

Precum în 1918, astăzi avem posibilitatea să reparăm dictate făcute împotriva voinţei poporului, dictate care au despărţit frate de frate. Avem posibilitatea şi, mai mult, avem datoria de a face aceasta, faţă de înaintaşi şi faţă de generaţiile viitoare.

Unirea este datoria noastră faţă de înaintaşi”.

Totodată, părintele stareţ a subliniat importanţa momentului simbolic:

„Fie ca această zi să rămână înscrisă pentru totdeauna în istoria noastră, iar fraţii să fie împreună, că «Ce este bun şi ce este frumos decât numai a locui fraţii împreună», pentru că unde este unire, acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac”.

În cadrul manifestării, grupul coral de copii „Fiii Putnei” a  interpretat cântece patriotice.

Declaraţie de Unire

Noi, membrii Consiliului Local al Comunei Putna, întrunit în Sedinţă extraordinară în Sala tronului din Casa Domnească a Mănăstirii Putna, astăzi, 22 martie 2018, în Anul Centenar, împreună cu alţi reprezentanţi ai obştii săteşti,

Fii de peste veacuri ai Sfântului Voievod Stefan cel Mare, Părinte al neamului românesc,

Adunaţi acolo unde a avut loc prima Serbare a românilor de pretutindeni, în 15 august 1871,

Având în vedere că în 1812 românii din stânga şi din dreapta Prutului au fost despărţiţi împotriva voinţei lor, prin Tratatul dintre Imperiul Rus şi Imperiul Turc, iar în 1940 şi 1944 au fost din nou despărţiţi împotriva voinţei lor, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, respectiv a instaurării comunismului în Europa de Est,

Deplin încredinţaţi că suntem datori să continuăm efortul generaţiilor de români care s-au jertfit pentru unitatea naţională,

Conştienţi că Patria mamă are o datorie morală faţă de fiii dintre Prut şi Nistru, pe care nu a fost capabilă să îi ocrotească în trecut,

Rugându-ne Sfântului Voievod Stefan cel Mare să insufle „duhul sfintei uniri în inimile noastre”, aşa cum s-a rugat Regele Ferdinand Întregitorul când a venit pentru prima dată la Putna, în România Mare,

HOTARAM

de aici, de la mormântul Sfântului Voievod “Stefan cel Mare, altar al conştiinţei naţionale, să depunem toate eforturile pentru realizarea unirii Basarabiei cu Patria mamă

SI CEREM FERM

 tuturor românilor, Guvernului, Parlamentului şi Preşedintelui României să facă tot ce este necesar pentru unirea Basarabiei cu Tara.

 Aşa să ne ajute Dumnezeu!