Legea lui Dragnea și Șerban Nicolae privind repatrierea aurului, trimisă de Iohannis înapoi în Parlament

20/11/19 ora:3:45pm

Președintele Klaus Iohannis a trimis la reexaminare legea inițiată de fostul președintel al PSD, Liviu Dragnea și de senatorul Șerban Nicolae care prevede repatrierea rezervei de aur depozitată în străinătate. Legea „este de natură să afecteze atribuțiile legale ale BNR” și ar putea duce la creșterea costurilor de fianțare, se arată în cererea de reexaminare.

„Una dintre rațiunile stabilirii și menținerii rezervelor internaționale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea și de a spori gradul de încredere într-o țară și de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacții internaționale. Or, intervenția legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecință limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuțiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creșterii costurilor de finanțare.”, transmite președintele în cererea de reexaminare înaintată către Parlament.

De asemenea, președintele transmite că repatrierea aurului ar afecta capacitatea BNR de a asigura și menține stabilitatea prețurilor.

„Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR și, implicit, cu independența băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilității cu privire la capacitatea Băncii Naționale a României de a-și îndeplini, pe termen mediu și lung, obiectivul său fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor”, scrie în cererea de reexaminare.

Klaus Iohannis susține că reptarierea aurului sau păstrarea acestuia în străinatate sunt opțiuni care țin de politica monetară a statului, iar decizia trebuie luată de Banca Națională.

„Repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opțiuni strict legate de politica monetară – politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuția de a o implementa – iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenții de ordin legislativ, nesusținute de fundamente de ordin tehnic sau economic.”

Repatrierea aurului ar putea afecta și planurile României de a trece la moneda euro.

„Deși România nu a adoptat încă moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere şi să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea monedei euro. Prin asumarea obiectivului de adoptare a monedei euro, România trebuie să asigure convergența juridică a legislației băncii centrale naționale cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale și al Băncii Centrale Europene. Modificarea Statutului BNR fără o consultare prealabilă cu organismele monetare europene reprezintă o abordare opusă ideii de convergență nominală și îndepărtează România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.