Wednesday , June 29 2022

AGORA -România în slapi sau idealizarea simplismului cognitiv (I)

Oamenii cu titluri care declar\ c\ nu citesc mizerii cotidiene sau reviste culturale, introduc`nd aici [i o not\ de dispre], speciali[tii care nu suport\ literatura [i nu calc\ prin s\li de teatru sau de concerte stau confortabil al\turi de îmbog\]i]ii cu ma[ini enorme, care te scuip\ dac\ le blochezi calea sau `]i arat\ degetul în semn de dispre].

No]iunea de complexitate a ap\rut ca urmare a reflexiilor [tiin]ifice asupra incertitudinii, ordinii [i dezordinii, hazardului [i necesita]ii, teoriei jocurilor, teoriilor sistemelor. O dep\[ire a g`ndirii simplificatoare, pozitiviste, promovate de [tiin]ele clasice, deterministe,  care izoleaz\  dimensiunile realului [i pretind totdeauna o coeren]\ perfect\, finalmente total\, a p\r]ilor. Dogmaticii, dar mai ales „naivii” (am grupat aici, conven]ional, pe cei care au înv\]at c`teva legi par]iale ale cunoa[terii, dar [i pe unii speciali[ti care aplic\ cu consecven]\ cunoa[terea lor, fatalmente limitat\, în orice împrejurare) r\m`n adesea într-o anumit\ schem\ de  în]elegere, nu  pot cuprinde dec`t corela]iile simple, opereaz\ doar prin disjunc]ie [i separare. G`ndirea complex\ (complexus: ]es\tur\, ansamblu, asociere inseparabil\) ]ine cont de  articula]iile dintre domenii, de dezvoltarea împreun\ a diferitelor linii de cercetare, de interac]iuni [i intercorela]ii [i caut\ noi principii de ordine. G`ndirea simplificatoare (aten]ie, nu i-am zis înc\ simplist\) se manifest\ prin satisfac]ia pe care  o inspir\ reducerea realului la c`teva reguli, la necesitatea unei înglob\ri hegemonice a cunoa[terii (maniera de abordare preferat\ de sistemele ce se bazeaz\ pe for]a de structurare, pe dogme [i mae[tri, pe principiile excluziunii „celorlal]i” [i luptei între p\r]i), prin obsesia sintezei [i reducerea diversit\]ii. Consecin]ele acestui tip de g`ndire nu s`nt greu de ghicit: tentative de a reduce [i simplifica, extrapolare for]at\ [i anexiune, sectarism, determinism naiv, legitimarea dogmelor. Reprezentan]ii acestui tip de abordare, unii î[i zic cu emfaz\ „oameni simpli”, reduc structurile sociale complexe la c`teva principii care se inspir\ din opozabilitate, proiect`ndu-[i incon[tientul frustrant [i sindromul depresiv într-un limbaj [i comportament agresiv. Adesea î[i fac obiect de m`ndrie din lipsa de cultur\ [i de [lefuial\ sau din apartenen]a la o clas\ social\ ideal\, sintez\ a poporului bun. Ei nu în]eleg de ce mai e nevoie de cultur\ dincolo de expertiz\ profesional\ [i de bani [i s`nt mereu dornici s\ decupleze statutul social de cel cultural. E reac]ia tipic\ a cuiva care s-a sim]it respins/\ de lumea urban\, de cercurile mai sofisticate, culturale, [i care se revendic\ din popor. S`nt adesea persoane inteligente [i motivate, dar f\r\ aderen]\ la discurs cultural autentic [i care reac]ioneaz\ violent, negativ, la orice sugestie favorabil\ elitelor intelectuale, culturale. ~i înt`lnim printre speciali[tii din diferite ramuri ale [tiin]elor aplicate [i ale tehnicii, uneori s`nt activi[ti sociali sau jurnali[ti; sau oameni cu pricepere în a face bani. Industria culturii, prin simplificarea cultural\ în filme  de tip Hollywood, muzic\ [i literatur\ de acela[i gen sau prin emisiuni TV cu tot felul de talk-show-uri care dau iluzia de intelectualism, are rolul de nivelare a con[tiin]ei critice [i de reducere a personalit\]ii la o mas\ manipulabil\ socio-economic [i politic. Mi[c\rile populiste (în majoritate, de dreapta) lupt\ împotriva elitelor intelectuale [i culturale, cosmopolite, urbane, acuz`ndu-le c\ s-au desprins de via]a celor de  jos, de unde au plecat. Resping adesea opinii, studii [i analize f\cute de exper]i, pe orice tem\, pe motiv c\ s`nt rupte de realitate [i nu reflect\ experien]a omului simplu, nesofisticat, dar virtuos [i patriotic. Spre mul]umirea propriilor suporteri care se simt da]i la o parte de elite [i care vor ca doar ei s\ aleag\, s\ decid\, s\ dirijeze, s\ impun\. Uneori  s\ se întoarc\ la pozi]ii pe care le-au de]inut c`ndva [i care le-au fost r\pite în condi]iile noului curs al istoriei.
~i descoperim adesea în jurul nostru, pe micile ecrane,  vorbind simplu, pe în]elesul tuturor. Competen]a lor este limbajul nesofisticat, necodat, discursul transparent, fuziunea afectiv\, voca]ia de maestru ridicat din popor [i care se adreseaz\ poporului (chiar dac\, prin avere, s`nt departe de popor). F\urindu-[i statut social, cucerind pozi]ii prin respingerea g`ndirii complexe, ei devin simboluri, repere, voci publice legitime. La o analiz\ atent\, constat\m c\ s`nt cei care judec\ lucrurile în mod superficial, neglij`nd aspectele esen]iale [i corela]iile; adesea s`nt personaje publice care ur\sc subtilit\]ile intelectuale. B\nuind ca au înt`lnit ceva de o complexitate care le scap\, „simplificatorii” atac\ de pe pozi]ii dogmatic-reduc]ioniste, n\zuind s\ anuleze ceea ce nu pot în]elege [i/sau sim]i. }\ranul care a v\zut pentru  înt`ia oar\ girafa a exclamat siderat: „A[a ceva nu exist\”. Desigur,  avem aici protestul bunului sim] izvor`t din experien]a limitat\, într-un context dat. Nici o scuz\ îns\ pentru  cei înconjura]i de informa]ii [i semne, presa]i de norme culturale [i institu]ionale, dar neatin[i de civiliza]ie, pentru cei care afi[eaz\ cu ostenta]ie simplismul cognitiv ca pe o firm\ de marc\. Oamenii cu titluri care declar\ c\ nu citesc mizerii cotidiene sau reviste culturale, introduc`nd aici [i o not\ de dispre], speciali[tii care nu suport\ literatura [i nu calc\ prin s\li de teatru sau de concerte stau confortabil al\turi de îmbog\]i]ii cu ma[ini enorme, care te scuip\ dac\ le blochezi calea sau `]i arat\ degetul în semn de dispre]. Uneori ei combin\ cele dou\ ipostaze. Discursul lor, stilul lor ne vorbesc despre ideologia [i identitatea acestei categorii sociale. Din ce în ce mai numeroase [i mai urmate de cei c\rora ei se adreseaz\. Contagiunea [i imita]ia s`nt arme redutabile.
N-am recurs înt`mpl\tor la aceast\ introduc]ie. Preg\tesc terenul pentru analiza unei opinii avansate de o „cititoare” a tabletei mele de acum dou\ s\pt\m`ni, în care amendam lipsa de civiliza]ie a celor care se afi[eaz\ în Agora (într-un parc care simboliza c`ndva distinc]ie [i civiliza]ie) în [lapi [i maieu. Am`n aceast\ analiz\ pentru tableta urm\toare.

Adrian NECULAU

Vezi si

Vernisaj al Expoziției Omagiale „Dimitrie Loghin” la Palatul Culturii din Iași

În perioada 30 iunie – 21 august 2022, Muzeul de Istorie a Moldovei din Iași …