UE a dat o directiva care instituie un prag de 10.000 de euro pentru frauda cu fonduri europene

Uniunea Europeana a adoptat o directiva care prevede un prag peste care este considerata infractiune fraudarea fondurilor europene. Acest prag a fost stabilit la 10.000 de euro si ar putea reprezenta un punct de pornire pentru pragul abuzului in serviciu in Romania.

Directiva (UE) a Parlamentului European si a Consiliului, din 5 iulie, privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, prevede sanctiunile pentru persoanele fizice.
Astfel, la Articolul 7 se arata ca statele membre iau masurile necesare pentru a se asigura ca infractiunile cu fonduri europene “sunt sanctionate cu o pedeapsa maxima de cel putin patru ani de inchisoare atunci cand implica un prejudiciu sau avantaj semnificativ”.
Acesta “este considerat a fi semnificativ atunci cand prejudiciul sau avantajul implica mai mult de 100.000 de euro”.
“Statele membre pot prevedea, de asemenea, o pedeapsa maxima de cel putin patru ani de inchisoare in alte circumstante grave definite in dreptul lor intern”, se mai arata in textul articolului.
De asemenea, se precizeaza ca, atunci cand o infractiune “implica un prejudiciu mai mic de 10.000 de euro sau un avantaj mai mic de 10.000 de euro, statele membre pot sa prevada sanctiuni de alta natura decat cea penala”.
Romania si celelalte state membre au termen doi ani pentru implementare: “Statele membre adopta si publica pana la 6 iulie 2019 actele cu putere de lege si actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive.
Statele membre comunica de indata Comisiei textul acestor masuri. Statele membre aplica aceste masuri incepand cu 6 iulie 2019”.
Iata si ce prevede directiva cu privire la coruptie:
“Coruptia constituie o amenintare deosebit de grava pentru interesele financiare ale Uniunii, putand fi, in multe cazuri, de asemenea legata de comportamentul fraudulos. Intrucat orice functionar public are datoria sa exercite puterea de decizie sau puterea de apreciere in mod impartial, darea de mita pentru a influenta puterea de decizie sau puterea de apreciere a functionarului public si luarea de mita ar trebui sa fie incluse in definitia coruptiei, indiferent de actele cu putere de lege sau normele administrative aplicabile in tara sau organizatiei internationale a functionarului in cauza”.
“In ceea ce priveste infractiunile de coruptie pasiva si de deturnare de fonduri, este necesar sa se introduca o definitie a functionarilor publici in care sa fie cuprinsi toti functionarii relevanti, indiferent daca detin o functie oficiala in Uniune, in statele membre sau in tarile terte.
Persoanele fizice sunt din ce in ce mai implicate in gestionarea fondurilor Uniunii. Pentru a proteja in mod adecvat fondurile Uniunii impotriva coruptiei si deturnarii de fonduri, este necesar ca definitia ‘functionarului public’ sa includa persoanele care nu detin o functie oficiala, dar carora li s-a incredintat si care exercita, intr-un mod similar, o functie de serviciu public in ceea ce priveste fondurile Uniunii, cum ar fi contractantii implicati in gestionarea acestor fonduri”.
ziare.com