Sărăcia energetică de vară, un risc în creștere pentru persoanele vulnerabile

Sărăcia energetică nu mai înseamnă doar imposibilitatea de a asigura o temperatură confortabilă în locuință în timpul iernii, ci și în timpul verii, iar valurile de căldură tot mai intense și mai frecvente pot amplifica sărăcia energetică de vară, adică imposibilitatea unor consumatori de a-și răci în mod optim locuința, potrivit Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).

Categoriile cele mai vulnerabile sunt bătrânii, copiii, în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuințe cu un grad redus de eficiență energetică, ce devin adevărate “cuptoare” sub impactul temperaturilor caniculare, subliniază sursa citată. De asemenea, sunt mai expuse acestui risc persoanele care trăiesc în zonele mai populate și cu suprafețe construite dense din orașe, mai afectate de fenomenul numit “insulă de căldură urbană”, unde temperaturile tind să fie semnificativ mai ridicate decât în zonele rurale.
Totodată, experții atrag atenția că sărăcia energetică de vară poate amplifica disparitățile sociale, având un impact negativ asupra sănătății celor afectați. “Impactul valurilor de căldură se extinde și asupra sănătății mintale. Studii recente au explorat legătura dintre temperaturile ridicate și creștere violenței sau creșterea ratei de sinucidere”, după cum notează o analiză InfoClima, citată de ORSE. Având în vedere că aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în orașe, potențiala amenințare pentru sănătate este uriașă.
“Până la 19% dintre gospodăriile din UE au raportat că este prea cald în timpul verii. Aceasta este o problemă importantă având în vedere valurile de căldură recurente din Europa”, potrivit CORDIS, serviciu al Comisiei Europene. Deși sărăcia energetică este un fenomen răspândit în toată UE, țările din sudul și estul Europei se confruntă cu o sărăcie energetică mai profundă decât în alte părți, în principal din cauza veniturilor mai reduse.
“Sărăcia energetică nu înseamnă doar să suferi de frig, ci și să suporți căldura. Sărăcia energetică de vară îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili și este foarte probabil să crească în viitor, în special în zonele supuse efectului de insulă de căldură urbană. Aceasta înseamnă că trebuie să acordăm mai multă atenție sărăciei energetice pe timp de vară – în cercetare, în colectarea datelor, în mass-media și, în sfârșit, în arena de elaborare a politicilor”, a explicat, într-o dezbatere desfășurată în acest an în Parlamentul European, Sergio Tirado Herrero, cercetător de la Universitatea Autonomă din Madrid.
În România, potrivit raportului “Sărăcia energetică. Perspective asupra indicatorilor naționali pentru o măsurare mai eficientă”, publicat în luna octombrie 2022 de către Energy Poverty Advisory Hub (EPAH), organism al Comisiei Europene (CE), 80,4% din populație trăia în locuințe suficient de confortabile pe timpul verii, ușor peste media europeană, de 79,1%. Rezultatele sunt bazate pe ultimele date disponibile, culese în anul 2012, o actualizare a acestora fiind prevăzută pentru 2023.

În ceea ce privește indicatorul ce analizează ponderea populației care locuiește în case echipate cu aparate de aer condiționat (ventilatoarele fiind excluse), în România procentul este de doar 4,9% din populație, adică mai puțin de jumătate din media UE de 10,1%. În acest caz, datele au fost culese în 2007, dar sunt ultimele disponibile. “Şi acest indicator care poate indica starea de sărăcie energetică are însă limitele sale. “Proprietatea aparatelor de aer condiționat este un indicator care poate fi utilizat pentru a evalua capacitatea gospodăriilor de a face față temperaturilor reci sau calde prin consumul de energie pentru încălzirea și răcirea spațiului (….) Deținerea acestui echipament este un indicator al unei capacități mai mari de a face față disconfortului termic și de a ieși din sărăcia energetică. Cu toate acestea, s-au raportat creșteri semnificative ale consumului de energie electrică atunci când gospodăriile dețin aparate de aer condiționat, exacerbate de importanța tot mai mare a răcirii ca nevoie de bază din cauza schimbărilor climatice, ceea ce duce la cheltuirea unei cote mai mari din veniturile gospodăriilor pentru costurile energiei (Randazzo et al., 2020)Această schimbare a cererii de energie și dificultatea în achiziționarea acestor sisteme de eficiență ar putea crea inegalități și o vulnerabilitate sporită în gospodăriile cu venituri mici”, se mai menționează în raportul publicat de EPAH.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de științe Politice, Facultatea de științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.  (Agerpres)