Motivarea CCR: Angajarea răspunderii pentru Legea Educatiei a declanşat un conflict între puteri

Curtea Constituţională constată că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii Educaţiei, aflat în dezbatere parlamentară, respectiv la Senat, în calitate de Cameră decizională, nu îşi găseşte nicio motivare.
Astfel, nu subzistă condiţia urgenţei care să fi determinat o astfel de măsură din partea Guvernului, câtă vreme măsurile prevăzute în proiectul de lege intră în efectivitate începând cu anul şcolar 2011-2012, iar, unele dintre acestea, chiar cu anul şcolar 2012-2013.
Sub acest aspect, nu poate fi reţinut argumentul exprimat în punctul de vedere al Guvernului, în sensul că “proiectul a înregistrat un veritabil blocaj în condiţiile în care sesizarea Senatului cu proiectul de lege a avut loc la data de 21 mai 2010”, şi nici încercarea de acreditare a ideii că termenul de legiferare în această Cameră este excesiv. Curtea observă, în acest sens, faptul că art.75 din Constituţie nu stabileşte niciun termen cu privire la dezbaterea proiectelor de lege în Camera decizională, şi niciun criteriu pentru a aprecia cu privire la caracterul rezonabil al termenului în care se finalizează procesul legislativ în această Cameră, tocmai în considerarea caracterului său decizional.
Mai mult, din actele depuse la dosar nu a fost identificat niciun demers al Guvernului, adresat Senatului, pentru dezbaterea proiectului de lege în procedură de urgenţă. Prin urmare, afirmaţia Guvernului în sensul că această dezbatere a fost tergiversată nu se susţine.
Din examinarea documentelor depuse la dosar de reprezentantul Senatului, rezultă că, la 11 din cele 29 de şedinţe de dezbatere a Proiectului de lege la Senat, desfăşurate în perioada 1 iunie 2010 – 7 octombrie 2010, a participat ca reprezentant al Guvernului chiar ministrul Educaţiei şi că, în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, atât proiectul de lege, cât şi amendamentele propuse, au fost supuse dezbaterii, Comisia desfăşurând, în acest sens, o activitate corespunzătoare.
Nu există, aşadar, nicio dovadă a vreunui blocaj sau a unei inactivităţi parlamentare, cu referire la proiectul de lege în discuţie. În plus, la aprecierea termenului de dezbatere a legii la Senat (termen care, aşa cum s-a observat, nu este limitat de dispoziţiile Legii fundamentale), trebuie avut în vedere că acesta s-a suprapus în mare măsură cu perioada vacanţei parlamentare, respectiv în ceea ce priveşte intervalul 30 iunie – 1 septembrie 2010.
Totodată, Curtea constată că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii Educaţiei, în condiţiile în care proiectul de lege se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională, a declanşat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, întrucât, prin exercitarea de către Guvern a unei competenţe, cu nerespectarea cadrului constituţional care o circumstanţiază, s-a încălcat competenţa Parlamentului de unică autoritate legiuitoare.
Sub aspectul părţilor implicate în conflict, Curtea constată că acestea sunt Guvernul şi Parlamentul, iar nu Guvernul şi Senatul, chiar dacă sesizarea preşedintelui Senatului nu a fost însuşită şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, deoarece, din perspectiva procesului legislativ, această distincţie nu prezintă relevanţă. Legea reprezintă actul juridic al Parlamentului, procesul de adoptare al acesteia vizând nu numai adoptarea în una dintre Camere, ci parcurgerea întregii proceduri parlamentare.
În ceea ce priveşte solicitarea autorului sesizării, în sensul că instanţa de contencios constituţional să oblige Guvernul să renunţe la procedura angajării răspunderii, Curtea constată că această cerere excedează competenţei sale, soluţia aparţinând în exclusivitate autorităţilor publice aflate în conflict.
Reamintim că, pe 3 noiembrie, Curtea Constituţională a decis că asumarea răspunderii Guvernului pe Legea Educaţiei este neconstituţională. Potrivit deciziei Curţii, între Parlament şi Executiv există un conflict de constituţionalitate deoarece Guvernul şi-a asumat raspunderea pe o lege care era deja în dezbatere parlamentară.
Pe 28 octombrie, la o zi după ce moţiunea de cenzură a picat la votul în plenul Parlamentului, Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pe Legea Educaţiei, în ciuda cererii partidelor de Opoziţie, de amânare a asumării până la o decizie a Curţii Constituţionale.
Ca urmare a asumării răspunderii, PSD şi PNL au depus o nouă moţiune de cenzură împotriva Executivului, intitulată “Legea educaţiei naţionale, o lege anti-educaţie şi anti-românească”.