Thursday , March 28 2024

Ziare.com: Chichițele avocățești prin care încearcă să scape capii mafiei permiselor de la Suceava

Colonelul Florin Constantin Timu – fost șef al Direcției de Informații și Protecție Internă (DIPI) Suceava – luptă pe rolul Înaltei Curți pentru restituirea dosarului său la DNA. Este vorba de ancheta în care procurorii îl acuză pe Timu că prin „Informații” colonelul a înțeles să devoaleze date clasificate „strict secret”, iar prin „Protecție Internă” să îi asigure protecție șefului de la Permise Suceava, contra unei sume de bani, relatează Ziare.com.

Florin Constantin Timu și Radu Ionuț Obreja

 Timu era șeful „Doi și-un sfert” Suceava, calitate în care ar fi luat mită de la Radu Ionuț Obreja pentru a trece cu vederea activitățile ilegale comise de acesta din urmă la Serviciul Permise Suceava. Obreja este acuzat că lua șpăgi la rândul lui de la candidații care voiau să obțină permisul de conducere. Pe data de 18 ianuarie 2022 Curtea de Apel Suceava a confirmat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății. Cei doi foști polițiști au contestat soluția la Înalta Curte, unde cauza se judecă din 31 ianuarie. Dacă vor obține câștig de cauză, dosarul va fi restituit la DNA.

Ziare.com a prezentat luni, 4 iulie, extrase din motivarea deciziei Curții de Apel Suceava, pe care Florin Constantin Timu și Radu Ionuț Obreja speră să o anuleze la ICCJ.
Din documetul citat rezultă că procurorii aveau date referitoare la „un colonel din cadrul Direcției Generale Protecție Internă din cadrul MAI” – adică Florin Constantin Timu – care la data de 18.08.2020, prin intermediul unei persoane fără calitate specială, cu intenție, a pretins de la șeful Compartimentului Regim Permise de Conducere ș Examinări din cadrul SPRCÎV Suceava (mai exact Radu Ionuț Obreja), pentru sine, suma de 2.000 euro, iar la data de 19.08.2020, prin intermediul aceleiași persoane, a și primit suma de bani.

Motivele pentru care s-a cerut restituirea dosarului la parchet

În procedura de cameră preliminară, Florin Constantin Timu a invocat neregularitatea rechizitoriului pentru lipsa descrierii faptelor reținute în sarcina sa și nulitatea perchezițiilor informatice.

În legătură cu prima chestiune Timu a susținut că descrierea faptelor referitoare la actele materiale detaliate în rechizitoriu nu ar fi clară, deoarece nu indică data exactă a faptelor reținute în sarcina sa.

În primul rând, se invocă faptul că în lipsa datei exacte inculpatul se află în imposibilitatea obiectivă de a determina termenele de prescripție prevăzute de lege. Mai mult decât atât, această descriere vagă a situației de fapt pune în imposibilitate obiectivă inculpații să își formuleze apărări. Astfel, singura probă pe care inculpații pot să o propună în apărare pentru a dovedi că nu au fost remise sume de bani și nu s-au săvârșit presupusele acte materiale ale infracțiunii de luare de mită, ar fi declarația acestora, dar nu ar putea oferi o probă obiectivă. Cu titlu de exemplu, se arătă faptul că dacă ar fi fost menționată o zi exactă, inculpații ar fi putut să probeze prin înscrisuri sau orice alte mijloace de probă că din motive obiective (deplasări, internări etc.) era imposibilă remiterea respectivelor sume de bani. Prin urmare, consideră inculpatul că faptele trebuie să fie descrise cât mai detaliat, cu menționarea exactă a locurilor și a momentelor când presupusele infracțiuni s-au săvârșit”, a arătat avocatul lui Timu.

„Având în vedere că infracțiunile de corupție sunt de consumare instantanee, nu se poate reconstitui momentul exact al realizării elementului material, însă acesta poate fi plasat într-un context temporal, care poate fi mai mare sau mai mic, fără a afecta sub nicio formă condiția impusă rechizitoriului de a prezenta o descriere clară a faptelor”, arată procurorii DNA.

Colonelul Timu cere anularea perchezițiilor informatice

Un alt motiv pentru care fostul șef al DIPI Suceava a cerut restituirea cauzei la Parchet a fost legat de legalitatea perchezițiilor informatice.

Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari din cadrul DNA a solicitat Serviciului Teritorial Suceava din cadrul aceleiași unități de parchet înaintarea rezultatelor perchezițiilor informatice efectuate asupra sistemelor informatice sau a suporturilor de stocare a datelor aparținând lui Timu.

Avocații spun că procurorii ar fi avut nevoie de un nou mandat pentru copiile din dosar

Avocații inculpaților au susținut că modalitatea de a copia toate datele conținute de sistemele informatice, telefoanele, mediile de stocare de date informatice, identificate și ridicate de la locuințele inculpaților, în baza unei solicitări aprobate de către un procuror, ulterior copia acestor date fiind înaintată unui alt Serviciu din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și analizată în vederea identificării și strângerii probelor într-un nou dosar, nu respectă dispozițiile legale referitoare la percheziția informatică.

„Mandatul de percheziție informatică a fost emis de instanța competentă în funcție de cadrul procesual existent la momentul emiterii. Dacă ulterior se modifică cadrul procesul iar competența judecării cauzei aparține unei instanțe ierarhic superioare, actele emis de judecătorul de drepturi și libertăți emise anterior modificării cadrului procesual rămân valabile. Prin urmare, atât timp cât mandatul de percheziție informatică nu prezintă nici un viciu de legalitate, nici percheziția efectuată ulterior nu prezintă nici un viciu, atât timp cât percheziția informatică s-a efectuat cu respectarea competenței organului de urmărire penală”, au susținut, în replică, procurorii DNA.

Instanța: „Nu se întrevede nicio manoperă dolosivă a procurorului”

Judecătorul de cameră preliminară a apreciat ca fiind neîntemeiată cererea de constatare a nulităţii şi, pe care de consecinţă, de excludere a probelor astfel obţinute.

„Este real că o dată cu ordonanța de extindere a urmăririi penale din data de 24.03.2021, față de inc.(Timu Florin Constantin – n.r.), pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 407 alin. 1 C. pen., competența materială de soluționare în cursul urmăririi penale a cererilor, propunerilor, plângerilor, contestațiilor sau oricăror alte sesizări, privitoare la cazurile prevăzute de art. 53 lit. a-g din C. proc. pen., aparține judecătorului de drepturi și libertăţii din cadrul Curții de Apel.

Însă mandatul de percheziție informatică în discuţie a fost emis anterior realizării extinderii urmăririi penale pentru infracţiunea prev. de art. 407 alin. 1 C. pen, mandatul fiind emis de către instanța competentă în funcție de cadrul procesual existent la momentul emiterii – Tribunalul.

Dacă ulterior se modifică cadrul procesul iar competența aparține unei instanțe ierarhic superioare, actele emise de judecătorul de drepturi și libertăți competent anterior modificării cadrului procesual rămân valabile, ceea ce înseamnă că şi punerea în executare a mandatului astfel obţinut îndeplineşte condiţiile de leglitate din acest punct de vedere.

Cât priveşte succesiunea efectuării actelor de urmărire penală de către procuror şi probele care au determinat adoptarea acestora, practica fiind apreciată neloială de către apărare pe motiv că s-a obţinut prioritar mandat de percheziţie şi ulterior s-a dispus extinderea urmăririi penale pe baza unor dovezi preexistente la dosar, prezentul judecător apreciază că în cauză s-a acţionat cu diligenţa specifică unei anchete penale echitabile şi nu se întrevede nici o manoperă dolosivă a procurorului în efectuarea actelor în scopul eludării dispoziţiilor legale în materie de competenţă a judecătorului de drepturi şi libertăţi”, notează judecătorul de cameră preliminară.  (Ziare.com)

 

Vezi si

Sediul Filialei Surzilor Suceava riscă să rămână fără acoperiș după ce vijeliile au afectat serios clădirea, care se afla deja într-o stare precară

Vijelia de miercuri a stârnit mari probleme pentru unele structuri din municipiul Suceava, printre care …

2 comments

  1. se incearcä musamalizarea cazului

  2. incepe musamalizarea