Judecătoarea Chirilă de la Tribunalul Suceava a cerut 30.000 de euro pentru o achitare. Îi sfătuia pe infractori să fugă în Spania sau Italia și mergea la petrecerile traficanților de droguri

Motivarea instanței de la Curtea de Apel București de arestare a judecătoarei Ana Maria Chirilă, de la Tribunalul Suceava, dezvăluie modul în care aceasta le dădea inculpaților informații din dosare ori îi sfătuia să plece din țară, „în Italia sau Spania”. De asemenea, judecătoarea a solicitat de multe ori mită de la inculpați sau de la cei din anturajul acestora, un exemplu fiind suma de 30.000 de euro cerută pentru a obține o achitare într-un dosar.

Judecătoarea Ana Maria Chirilă a fost arestată preventiv pe 10 octombrie, decizie rămasă definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru cinci fapte de luare de mită, divulgare de informații nepublice, consum de droguri. Alături de judecătoare a ajuns după gratii și Mihai Pânzari, pe care Chirilă îl judeca pentru infracțiuni de crimă organizată: camătă, sechestrare de persoane, constituire de grup infracțional organizat.

Faptele judecătoarei din Suceava „reprezintă un șoc nu numai pentru familia acesteia, ci și pentru întreg sistemul judiciar și opinia publică”, a afirmat procurorul Parchetului General la finalul ședinței în care s-a judecat propunerea de arestare a magistratului de la Suceava. Conform Libertatea, care a intrat în posesia motivării instanței, argumentele Parchetului au fost însușite și de judecătorul de drepturi și libertăți al Curții de Apel București. „Faptele inculpatei, care este o judecătoare, deci un pilon important al statului de drept, sunt grave și generează în mod firesc o reacție de neîncredere a societății în corectitudinea magistraților, în contextul existenței unei generalizări a fenomenului de corupție la nivelul societății românești”, motivează Curtea de Apel București.

Ana Maria Chirilă este acuzată că livra informații despre măsurile de supraveghere tehnică inclusiv din dosarele unde ea era judecător de drepturi și libertăți. „Așa cum rezultă din exploatarea mandatelor de supraveghere din prezenta cauză, după primirea acestor informații nepublice, inculpatul a încetat să mai utilizeze posturile telefonice și a achiziționat alte aparate telefonice. În mod similar au procedat și celelalte persoane vizate de măsurile de supraveghere tehnică”, se precizează în încheierea Curții de Apel București.

Potrivit datelor din motivarea Curții de Apel București, Pânzari o mituia pe judecătoare la solicitarea acesteia. Mai mult, ea cerea foloase necuvenite și de la anturajul lui Pânzari, persoane cercetate pentru trafic de droguri sau alte infracțiuni. Relațiile dintre judecătoarea Ana Maria Chirilă și unii traficanți de droguri erau atât de apropiate, încât aceasta a botezat copilul unui inculpat cercetat pentru trafic de droguri și mergea la evenimente private organizate de persoane care erau cercetate pentru trafic de droguri, a declarat procurorilor cel care a denunțat-o pe judecătoare pentru faptele de corupție.

30.000 de euro pentru o achitare, plan pus la cale într-un restaurant din Suceava

Cel mai probabil insistența cu care Chirilă solicita mită sau poate suma ridicată pretinsă a dus în final la denunțarea sa de către un inculpat judecat pentru o infracțiune rutieră. Judecătoarea i-a cerut 30.000 de euro, creându-i convingerea inculpatului că are influență asupra magistraților și îi poate influența pentru obținerea achitării. Planul s-a discutat într-un restaurant din Suceava, iar la întâlnire a participat și judecătoarea Ana Maria Chirilă, citează Libertatea din dosar.

„În contextul în care inculpata nu a ezitat să furnizeze unor persoane date care să le scape de urmărirea penală sau să ofere sfaturi unor infractori să fugă în Italia sau Spania pentru a scăpa de dosar, se poate presupune rezonabil că există riscul să încerce zădărnicirea anchetei penale și este în interesul bunei desfășurări a procesului penal luarea măsurii arestării inculpatei”, a concluzionat judecătorul de drepturi și libertăți al Curții de Apel București.